Fii Sanatos


Snowboarding – adrenalina albă

10/03/18 (580 vizualizari)

Iarna și multașteptata zăpadă ne face să fim mai fericiți! Acum e timpul practicării unor tipuri interesante de sport, precum este snowboarding-ul.

Snowboardingul e o opțiune distractivă și care îți reduce nivelul de stres pentru că în acest timp organismul eliberează endorfine, acele substanțe ale corpului responsabile pentru fericire și bună dispoziție. Și cu cât te simți mai bine, cu atât îți vei păstra motivația. Este o experiență pe care nu o poți trăi doar o singură dată în viață. Practicanții-riderii spun că, peste 60% dintre cei care încearcă placa sub picioare, fac din snowboarding dacă nu un hobby, cel puțin o opțiune în vacanța de iarnă.

Sportul cu placa pe zăpadă înseamnă adrenalină consumată exploziv în ultimii 20 de ani. Motivele sunt clare: snowboardingul îți oferă adrenalină fie prin viteze mari, fie prin scheme complicate și tricsuri pe alternanța dintre zăpadă și scări, bare, garduri, fie pur și simplu oferă relaxare pe o pantă descendentă, unde poți coborî și mai lin, eliberând orice urmă de stres. Odată devenit hobby, o să vrei să călătorești în toată lumea pentru a găsi cele mai incitante locuri pentru tine și placa ta.

Un sport… eliberator

Snowboardingul este o combinație perfectă între skateboard și surfing. A fost inventat în anii ’60, în SUA, unde ideea surfingului pe zăpadă a fost imediat valorificată. Acest sport de iarnă este declarat printre unul din cele mai eliberatoare. Atât cât te ține placa, ai libertate să te miști și să ajungi unde vrei, cînd vrei. Totul ține de mobilitate.

Vrei viteză și ceva mai mult? Îndoi genunchii, apoi te ridici și faci o întoarcere de 360 de grade, aterizând pe ambele picioare.

Lecția de bază a snowboardingului este echilibrul. Trebuie să-ți muți centrul de greutate de la călcâi spre degete, și de la un capăt al plăcii la celălalt.

Iar pentru oprire, se apasă cu toată forța pe unul dintre capetele plăcii, care trebuie să intre în zăpadă.

Părinții snowboardingului

Prima placă de snowboarding era o combinație între tălpile metalice ale unei sanii și o placă de skateboard. O frânghie legată în față oferea mai mult control, iar câteva ținte aplicate pe partea din față a plăcii țineau fixe picioarele. Între 1970 și 1980, pionierii snowboardului – Dimitrije Milovich, surfer, și Jake Burton Carpenter, care ulterior a înființat compania Burton Snowboards, producătoare de plăci – au inventat un nou design al plăcii, folosind materiale mai ușoare pentru plăci și legături, care sunt și astăzi foarte populare. Însă, începuturile snowboardingului au fost în 1965, cînd Sherman Poppen, un inginer din Michigan, a inventat pentru fiica sa sania descrisă mai sus. Placa a stârnit interesul prietenilor fiicei sale, astfel că Poppen a vândut aproape un milion de astfel de plăci rudimentare, ca în 1970 să organizeze competiții care au atras sute de participanți pe pârtia de schi din Michigan. Ca sport oficial a fost recunoscut abia în 1985, la World Cup în Zürs, Austria, iar în 1994 s-a înființat în America prima Asociație de Snowboard care organiza competiții și oferea pregătire începătorilor. În 1998, snowboardul a devenit sport olimpic de iarnă.

Stiluri de joacă pe zăpadă și bare

Au fost stabilite diferite stiluri de snowboarding, fiecare cu echipamentul și tehnica sa specifică.

Free-riding este cel mai accesibil stil de snowboarding, practic este baza altor stiluri. Pentru că, practicând free-riding, te poți da cu placa pe orice teren, fără să te concentrezi prea mult asupra tricurilor sau a vitezei. Poți aluneca pe teren deschis, asa că este ideal pentru începătorii snowboardingului, care pot explora mai bine toate zonele bune și practicabile ale muntelui. O să ai nevoie de o pereche de soft boots și de legături plate.

Freestyle-ul este cel mai cunoscut stil de snowboarding, focusat mai ales pe sărituri, tricuri, întoarceri, totul fiind mai mult aerian. Se folosesc plăci mai scurte, mai subțiri și cizme mai flexibile, pentru a reduce din greutate, iar manevrele în aer să fie mai ușor de executat. Foarte importantă este aterizarea care să nu permită accidentări.

Carvingul este un tip de snowboarding alpin unde viteza este cea care tronează. De cele mai multe ori, competițiile de carving se țin pe terenuri accidentate, tehnica cea mai importantă fiind curbele în zăpadă și întoarcerile puternice. Înseamnă că practicantul de carving trebuie să aibă foarte multă putere și concentrare, nefiind deloc un stil potrivit pentru începători. Cizmele purtate sunt asemănătoare celor de schi, mai puțin strânse în zona gleznei, și permit manevre mai rapide, viteză mai mare și o mai bună stabilitate. Placa trebuie să fie mai lungă, dar mai îngustă, potrivită pentru coborârile cu viteză mare.

Stiluri de competiții

Slalom și slalom paralel

Slalomul este o probă care testează abilitatea competitorului de a combina viteza cu precizia virajelor în cursă. Traseele sunt o combinație de porți care produc viraje scurte în pantă. Sportivul care termină cursa cel mai rapid, cîștigă proba.

Slalom uriaș

Aici cursa este mai lungă și porțile sunt mai depărtate decât la slalom. Competitorii merg la viteze mult mai mari. Din cauza vitezelor mai mari, tactica și experiența pe zăpadă au un rol important pentru terminarea cu succes a cursei.

Super G

Super G este proba de viteză la snowboard. Cursa este preparată pentru viteze de pînă la 90 km/h.

Half-Pipe

Această disciplină se ține într-un șanț semicircular, săpat adânc în pămînt. Pipe-ul are, în general, între 12 și 15 metri. Această rampă de lansare unică oferă boarderilor loc de flipuri, twisturi, răsuciri, pot sări foarte mult. Manevrele acrobatice oferă un spectacol de neuitat pentru spectatori.

Snowboard Cross

Snowboard Cross este cea mai nouă disciplină apărută în scena snowboarding-ului. Competitorii pleacă în grupuri de patru-șase, printr-o cursă cu mai multe obstacole: big-air, sneakuri (denivelări mici), banane și coridoare strînse. Majoritatea competițiilor de snowboard includ însă și probe freestyle, alpine, acestea din urmă fiind foarte asemănătoare cu cele de schi: un competitor trebuie să navigheze prin niște fanioane sau porți așezate pe o pantă, iar competitorul cu cel mai rapid timp câstigă.

Echipament necesar

  • Snowboard – placă, board
  • Boots - bocanci speciali
  • Bindings – legături pentru snowboard


Cum îți alegi placa

Totul depinde de înălțimea, greutatea și nivelul de pregătire la care ești. Plăcile variază, în general, între 100 cm – cele pentru copii, pînă la 180 cm, pentru adulți. Pentru începători, ideale sunt plăcile mai scurte, care să-ți ajungă între umeri și bărbie, ținînd-o vertical pe podea.

Acest tip de plăci este folosit și de riderii care practică sărituri. Pentru carving sau pentru un nivel mai avansat în ale snowboardingului, ai nevoie de o placă medie, care trebuie să-ți ajungă între bărbie și nas. Iar pentru viteze mari și rideri foarte avansați, cele mai bune sunt plăcile lungi, care ajung de la ochi pînă la cîțiva centimetri mai sus deasupra capului. Aceste plăci se folosesc pe o zăpadă foarte afânată. Lățimea plăcii este însă un element strict în alegerea plăcii. Pentru că totul ține de cât măsori la pantof. O talpă mai mică cere și o placă mai îngustă. Ideea este să probezi placa punând piciorul pe ea, exact în poziția de alunecare. Ghetele trebuie să fie la același nivel sau cu un centimetru mai mult peste marginile plăcii. Dacă nu respecți această regulă, sunt mari șanse ca manevrele tale să fie îngreunate, pentru că nu poți apăsa suficient de tare pe canturi. Iar dacă picioarele depășesc mult marginea plăcii, te vei dezechilibra mult mai ușor.

Raport lungime-greutate

1,29 m 17-37 kg
1,33 m 22-42 kg
1,35 m 31-51 kg
1,45 m 42-62 kg
1,50 m 51-71 kg
1,55 m 53-73 kg
1,57 m 58-78 kg
1,60 m 64-84 kg
1,64 m 67-88 kg
1,68 m 73-93 kg
1,70 m 75-95 kg

 

Protecție

Echipamentele de protecție fac mai mult decât să apere de câteva căzături și vânătăi, dau încrederea de care veți avea nevoie pentru a manevra mai bine. De asemenea, să aveți protecție bună la mîini, prin mănuși durabile, călduroase, în care nu intră apa.

Snowboardingul – un aliat în lupta cu kilogramele

Mai multe studii arată că sporturile de iarnă nu ajută doar la slabit, ci și întăresc sistemul imunitar și pe cel cardiovascular.

Perspectiva rostogolirii și căderii dă unui snowboarder un stimulent puternic pentru a rămâne în poziție verticală, iar asta arde multe calorii. Menținerea echilibrului pe o pârtie plină de zăpadă e destul de grea și impune mișcări ale grupelor inferioare de mușchi și ale celor abdominali ca să desenezi virajele. Dar asta nu e tot! O coordonare bună, un echilibru perfect și o capacitate de efort mărită – sunt calități pe care le poți dezvolta enorm practicând acest sport.

Potrivit lui Danny Martin, practicând snowboardingul arzi între 400-800 calorii pe oră, în comparație cu 600 calorii arse prin aerobică, 520 prin fitness și 430 prin mersul pe role.

Numărul de calorii pe care le vei arde depinde de mai mulți factori. De exemplu, dacă alegi să te dai pe o pârtie dificilă pe care trebuie să faci viraje bruște, vei arde mai multe calorii întorcându-ți corpul rapid ca să-ți poți menține echilibrul și să rămâi în picioare. De asemenea, cu cât greutatea ta e mai mare, cu atât vei arde mai mult. Iar dacă ai ghinionul să cazi și să rămâi blocat în zăpadă, vei arde și mai multe calorii, încercând să ieși la suprafață, mai spune Martin.

Încercați snowboarding-ul mai mult decât o dată. Nu fiți intimidați de un început prost. Snowboarding-ul poate cere puțin timp pentru a vă obișnui. Cu răbdare și perseverență, veți învăța mai repede decât vă puteți imagina. Fiți cu noi pe facebook:

Sursa: http://revistaplafar.ro/, http://silueta-sanatate.dcnews.ro/