Fii Sanatos

Alergia alimentara

Generalitati

Alergia la alimente afectează atât adulţii cât şi copiii. Se estimează că aproximativ şase-opt la sută dintre copiii sub trei ani şi patru la sută dintre adulţi suferă de alergie alimentară.

Ce este alergia alimentară?

Alergia alimentară este o reacţie a sistemului imun al organismului la o componentă a alimentelor, cel mai frecvent la o proteină. O alergie alimentară adevărată, aşa numita hipersensibilitate alimentară se poate manifesta în numeroase forme. Nu este nevoie să mâncaţi o cantitate mare dintr-un aliment la care sunteţi alergic, pentru ca alergia alimentară să se declanşeze. Chiar şi o mică bucăţică din alimentul alergenic poate declanşa simptome precum problemele digestive sau inflamarea căilor respiratorii. Există situaţii în care o persoană este hiperalergică, astfel că o alergie alimentară mai puternică îi poate afecta chiar viaţa prin aşa numitul şoc anafilactic.

Care alimente determină alergii?

Cele mai frecvente cauze de alergii alimentare sunt: laptele, oul, alunele, nucile, soia, grîul, peştele şi fructele de mare, ciocolată. Acestea cauzează 90% din reacţiile alergice la alimente. De asemenea, multe alte alimente provoacă reacţii alergice la unii oameni.

Alergia alimentară – de ce apare?

Alergia alimentară apare atunci când sistemul imunitar identifică greşit un aliment sau o substanţă din acel aliment, ca pe o substanţă dăunătoare. Sistemul imunitar al corpului eliberează anticorpi, cunoscuţi sub numele de imunoglobulină pentru a lupta împotriva alergenului. Următoarea dată când anticorpii detectează alimentul respectiv, ei vor elibera în circuitul sanguin mai multe chimicale printre care şi histaminele. Aceste chimicale eliberate pentru a lupta cu alergenii declanşează o serie de semne şi simptome precum rinorea, mâncărimea în zona ochilor, senzaţia de gât uscat, iritaţii la nivelul pielii, ameţeală, diaree şi chiar şoc anafilactic. Fiți cu noi pe facebook:

Simptome

Simptomele alergiei alimentare apar într-un interval de câteva minute până la câteva ore din momentul ingerării alimentului respectiv. Simptomele alergiei alimentare diferă mult între indivizi. Ele pot fi diferite la acelaşi persoană, în rezultatul expunerii repetate la acelaşi alergen. Reacţiile alergice pot varia în ceea ce priveşte  severitatea, timpul de apariţie şi pot apărea după ce alimentul a fost deja consumat.

Simptomele cele mai frecvente sunt:

  • umflarea buzelor, a feţei, a limbii, a gâtului şi a altor părţi ale corpului
  • iritaţia pielii, eczeme
  • urticarie
  • simptome  gastrointestinale cum sunt durerea abdominală, greaţa, diareea şi voma
  • strănutul, rinoreea şi respiraţia şuierătoare, scurtă şi rapidă
  • ameţeală şi stare de leşin

La unii indivizi pot apărea reacţii mult mai severe şi anume anafilaxia.

Ce este anafilaxia?

Anafilaxia este rară dar potenţial fatală în condiţiile în care diferite părţi ale organismului suferă reacţii alergice. Acestea pot include: mîncărimi, urticarie, edem glotic (umflarea gîtului), respiraţie dificilă, scăderea tensiunii arteriale şi stare de inconştienţă. Simptomele apar de obicei rapid, uneori în cîteva minute de la expunerea la alergen şi poate ameninţa viaţa. Dacă apare anafilaxia sunt necesare îngrijiri medicale imediate. Tratamentul standard de urgenţă este injecţia cu adrenalină pentru deschiderea căilor respiratorii.

Am oare alergie alimentară?

Majoritatea oamenilor care au o sensibilitate față de un produs alimentar au de fapt intoleranţă alimentară. Puţini sunt cei care au alergie alimentară adevărată care implică sistemul imun. Conform datelor Institului American de Sănătate, 5 milioane de americani (5-8% dintre copii şi 1-2% dintre adulţi) au alergie alimentară adevărată. Fiți cu noi pe facebook:

Afecţiuni confundate cu o alergie alimentară

  1. Absenţa unei enzime necesară pentru digerarea completă a alimentalor. Cantitatea insuficientă a enzimei lactază, de exemplu, reduce abilitatea organismului de a digera lactoza, principalul zahar din produsele pe bază de lapte. Intoleranţa la lactoză poate duce la balonare, crampe şi diaree.
  2. Sindromul de intestin iritabil. Anumite alimente pot declanşa simptome de intestin iritabil – crampe, constipaţie, diaree.
  3. Intoxicaţia alimentară poate mima de multe ori o alergie alimentară.
  4. Sensibilitatea la aditivii alimentari. Unele persoane au reacţii digestive în urma consumării anumitor aditivi alimentari precum sulfiţii pentru conservarea fructelor uscate, mâncarea la conservă şi vinul.
  5. Boala celiacă. Deşi boala celiacă mai este cunoscută sub numele de alergie la gluten, ea nu este întru totul o alergie alimentară.

Diagnostic

Cum se stabilește un diagnostic de alergie alimentară?

Medicul de familie trebuie sa facă un istoric al experiențelor dvs, ce simptome ați avut dupa ce ați ingerat anumite alimente și la cât timp după ingerare au aparut simptomele. Medicul va dori de asemenea să ştie cât de des aveţi reacţii alergice şi ce tip de tratament medical aţi primit. Chiar dacă simptomele vor părea în mod clar legate de un anumit produs alimentar, medicul ar putea lua decizia să mai faceţi câteva teste pentru a fi siguri că aveţi cu adevărat alergii alimentare şi pentru a verifica alimentele sau produsele alimentare responsabile pentru reacțiile dumneavoastră.

Alimentele ce cauzează alergii poate fi uneori identificate prin următoarele tehnici: Fiți cu noi pe facebook:

  • Eliminarea din regimul alimentar a alimentelor suspectate și reintroducerea lor la un interval de timp dacă simptomele nu se manifestă. Această metodă nu este o soluție absolută, dar poate ajuta în a restrînge lista de alimente suspecte.
  • Testele pe piele. Un concentrat de alergeni alimentari este plasat sub piele; dacă sunteti alergici, vor aparea leziuni de culoare roşie asupra pielii. Acestea apar in general, in termen de 15 – 20 de minute.
  • Analizele de sange (RAST şi ELISA). Acestea caută anticorpi împotriva alergenilor alimentari.

Tratament

Ce este important de ştiut?

Pentru că alergia alimentară poate fi ameninţătoare de viaţă, trebuie evitate alimentele la care ştim că suntem alergici. FDA recomandă ca pe etichetele produselor să apară scrisă compoziţia lor. Fiţi atenţi la aceste componente pentru a evita produsele la care sunteţi alergici. Multe alimente pot determina reacţii alergice. Nu toate reacţiile la alimente sunt alergii alimentare ci doar sensibiliate la alimente.

Prevenirea alergiilor înca din copilarie:

Diverse clinici de sănătate cu reputație sugerează parinților că pot lua unele măsuri pentru copilul lor, pentru a reduce șansele de a avea alergii la diverse produse alimentare (cu toate că nu există garanții că vor fi de succes). Dacă unul sau ambii părinți au un istoric personal sau familial legat de alergii (de exemplu astm, eczeme, febra fânului, rinite alergice (alergie la animale, praf de acarieni sau noroi)) se recomandă urmatoarele:

  • In timpul sarcinii şi al alăptării sunt de evitat principalii alergenii alimentari precum arahidele și fructele cu coajă arboriferă, proteinele de alune, ingredientele de lapte de vacă, ouă și grâu.
  • Alăptatul este recomandabil chiar până la 2 ani. Mamele sunt sfătuite să dea copilului numai lapte matern pentru primele 6 luni de viată, folosind formule hipoalergenice de completare a alăptării, dacă este necesar.
  • Copilul trebuie să crească într-un mediu sănătos, curat, fără mizerie și animale murdare în jur. Deoarece este recomandabil să permitem ca tractul gastro-intestinal al copilului să se maturizeze, următoarele strategii pot fi de folos:
  • Sa nu oferim copilului alimente solide decât după vârsta de 6 luni.
  • Alimentele considerate a fi destul de alergene nu trebuie oferite copiilor decât numai după anumite vârste. Astfel: produse lactate după vârsta de 1 an; ouă dupa vârsta de 2 ani; arahide, nuci, peşte dupa varsta de 3 ani.
  • În cazul în care se dezvoltă alergii este recomandat să se evite alimentele ce le-au provocat.

Tratamentul medicamentos:

Tratamentul variază în funcție de tipul şi de severitatea simptomelor. Simptomele ușoare pot disparea și fără tratament. Medicii recomandă în general remedii antihistaminice (suprastin, loratadin, desloratadin) pentru a diminua uşoar mancărimea, umflăturile, erupţia cutanată, curgerea nasulului sau durerile de cap, dupa caz. Cremele calmante pentru piele pot preveni sau ne pot scuti de mâncărimi. Reacţiile alergice severe (şoc anafilactic) poate veni pe neaşteptate şi pot accelera rapid; în acest caz, este nevoie de tratament medical de urgenţă. În unele cazuri foarte severe, supravieţuirea poate depinde de o injecţie de adrenalină. Suferinzii de alergii alimentare trebuie să învețe să-și auto-administreze epinefrine, fapt care le poate salva viaţa dacă reacțiile sunt severe și repetate. Evitarea alimentelor alergene este cel mai bun mod de a preveni reacţiile alergice.

Modificarea stilului de viaţă

Citiți cu foarte mare atenție etichetele cu lista de ingrediente a produselor. Multe produse alimentare sunt prelucrate cu arahide, ouă, lapte sau derivate cum ar fi zerul. Deşi ar trebui să evitați alimentele care provoacă reacţii alergice, asta nu înseamnă că nu trebuie se aveți o dietă variată. Studiile arată că majoritatea oamenilor sunt alergici la numai unul sau două produse alimentare. Asta înseamnă că trebuie să știți la ce alimente sunteți alergici. Atenție la faptul că, dacă sunteţi alergic la nuci, puteți fi, de asemenea, alergici și la alune şi migdale. O alergie la creveţi poate, de asemenea, indica o alergie la crabi. Fiți cu noi pe facebook:

Ce alimente sa evităm pentru a nu avea reacții alergice?

  • Eliminați alergenii alimentari suspecți, inclusiv derivatele lactate, de grâu (gluten), soia, ciocolată, porumb, conservanţi şi aditivi alimentari.
  • Mâncați mai multe alimente bogate în antioxidanți (cum ar fi legumele cu frunze verzi) și fructe (afine sau cireşe).
  • Evitaţi alimentele rafinate, cum ar fi cele care au la bază faină albă şi zahăr (produsele de patiserie).
  • Mâncați mai puțină carne roșie și mai multă carne albă slabă și pește.
  • Folosiți uleiuri de gătit sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline sau ulei vegetal. Evitați cît mai mult mâncarea prăjită și preferați-o în schimb pe cea fiartă.
  • Reduceți sau eliminați acizii grași trans, găsiți în prăjituri, biscuiți, cartofi prajiți pai, ceapă inele sau margarină.
  • Evitaţi cafeaua și alte stimulente precum alcool sau tutun.
  • Beți 6 – 8 pahare de apă pe zi (plată sau filtrată).
  • Faceți exerciții fizice moderate cel puţin 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămană.

Medicina naturista

Tratamente naturiste contra alergiilor alimentare

Dacă doriți să urmați tratamente naturiste puteți utiliza extrase de plante medicinale (capsule, pulberi, ceaiuri) sau tincturi (pe bază de alcool). Cu excepţia cazului în care vi se recomandă altceva de către medic, ați putea să vă faceți ceaiuri de plante medicinale.

  • Ceaiul verde (Camellia sinensis) face parte dintre tratamentele naturiste recomandate pentru atenuarea alergiilor: 250 – 500 mg pe zi pentru proprietățile sale antioxidante și anti-inflamatoare.
  • Lapte de scaiete (silybum marianum) – extract standardizat de seminţe, 80 – 160 mg de două până la de trei ori pe zi, pentru dezintoxicarea organismului.
  • Un tratament naturist pentru atenuarea alergiilor este și cu gheara mâței sau gheara pisicii (Uncaria tomentosa) extract standardizat, 20 mg de 3 ori pe zi, pentru efect anti-inflamator si antibacterian si activitate antifungica.