Fii Sanatos


DA sau NU laptelui în infecțiile respiratorii acute

23/01/19 (337 vizualizari)

Până în prezent se crede că consumul laptelui în timpul virozelor sau răcelilor, ameliorează simptomele. Rezultatele unei cercetări, însă, sunt contrar opuse, susținând că, de fapt consumul de lapte chiar le poate înrăutăți, cel puțin la pacienții care au deja secreții excesive de mucus. Studiul a fost publicat în revista Laryngoscope, iar doctorii susțin că rezultatele au fost o surpriză pentru ei.

Mucusul este produs de celulele din cavitatea nazală, sinusuri și plămâni, conține apă, sare și proteine, și pot atrage germenii patogeni și murdărie. Enzimele antibacteriene din mucus contribuie la distrugerea germenilor patogeni și la protecția împotriva infecțiilor. Mucusul este împins din cavitatea nazală spre partea posterioară a gâtului, prin intermediul cililor, unde este înghițit. Dar excesul de mucus, declanșat de obicei de infecții sau alergii, poate determina scurgerea continuă pe spatele gâtului (scurgere post-nazală). Acest exces duce la apariția tusei, durerii în gât și vocii răgușite.

Încă 1000 de ani în urmă, un medic evreu Moses Maimonides, a scris că laptele provoacă "o umplutură în cap". În 1946 medicul pediatru american Benjamin Spock, în cartea sa, “The Common Sense Book Of Baby And Child Care„ la fel insistă că copiii cu probleme respiratorii trebuie să evite consumul laptelui.

Pentru studiul în cauză, cercetătorii au recrutat 26 de bărbați și 82 de femei, de la Spitalul Lister, care prezentau secreții mucoase excesive. Toți au fost supuși unui regim alimentar fără lactate (lapte, brânză sau unt) timp de trei zile. Apoi, din ziua a treia, jumătate din participanți au consumat zilnic 350 ml de lapte integral de vacă, timp de patru zile, iar ceilalți au consumat 350 ml de lapte de soia. Pacienții au dus un jurnal al simptomelor și au fost rugați să-și evalueze secrețiile mucoase pe o scară de la 1 (fără) la 100 (cantități "copleșitoare"). Toți voluntarii au prezentat o reducere a nivelului de mucus în primele două zile fără lapte. Dar, în următoarele patru zile, în grupul ce au consumat lapte de soia, simptomele au continuat să scadă, iar la cei ce au consumat lapte de vaci – s-au accentuat semnificativ.

Dr. Frosh susține că s-a observat un efect destul de înalt într-un timp relativ scurt. Este rezonabil să se concluzioneze că la persoanele care consumă lapte crește producția de mucus și trebuie să reducă aportul de lactate sau să le excludă din regimul alimentar.

Pe de altă parte, Dr. Ian Balfour-Lynn, specialist în afecțiunile respiratorii la copii, de la Royal Brompton Hospital, din Londra, este convins că nu există nici o dovadă științifică pentru legătura dintre lapte și mucus. Acesta a publicat în luna septembrie o revizuire în Archives of Disease in Childhood și a concluzionat că problema nu este reală, avertizând că, părinții copiilor cu probleme respiratorii care limitează consumul de lapte, riscă să îi lipsească de calciul atât de necesar pentru oase. Tot el susține că acesta poate fi un mit susținut de pacienții care își imaginează că au mai mult mucus în gât după consumul de lapte, din cauza vâscozității sale. Laptele este o emulsie care devine lipicioasă când se amestecă cu compușii din salivă. Acest lucru poate explica de ce atât de mulți oameni cred că se produce mai mult mucus.

Totuși, dr. Frosh insistă la continuarea studiilor prin monitorizarea nivelului și caracterului acestor secreții.

Sursa: https://www.dailymail.co.uk, image credit: istockephoto.com/iullia_n Fiți cu noi pe facebook:

Decizia Vă aparține!