Fii Sanatos


Tratamentul corect al aterosclerozei va decide destinul pacientului, spune Dr.Artiom Surev

01/04/19 (540 vizualizari)

Prevalența înaltă a bolilor cardiovasculare la nivel mondial a creat o temă incitantă de discuții printre specialiștii în domeniu, aceasta fiind descrisă ca ”epidemie” a secolului XX-XXI. Bolile cardiovasculare, dintre care 2/3 sunt reprezentate de boala ischemică a cordului, accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică, toate asociate cu ateroscleroza, rămân principala cauză a decesului în toată lumea.

Dr Artiom Surev, medic cardiolog intervenționist, Institutul de Cardiologie, doctorand USMF ”Nicolae Testemițanu”, ne va vorbi despre cauzele, dar și metodele de tratament ale aterosclerozei.

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este o patologie cardiovasculară, ce reprezintă afectarea peretelui vascular, ca rezultat al depunerii lipidelor în interiorul acestuia (endoteliu). Ca urmare, se formează o placă aterosclerotică (aterom), care duce la îngustarea lumenului vascular, creând un obstacol pentru sângele circulant.

Ateroscleroza constituie 20% din bolile cardiovasculare.

Care persoane sunt mai predispuse pentru dezvoltarea bolii? Care sunt factorii de risc?

Printre cauzele care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, pe prim plan sunt factorii socio-economici, urbanizarea și predispoziția genetică. În general, ei se împart în 2 grupuri:

  • Modificabili precum hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, obezitatea, tabagismul, regimul alimentar neadecvat, mod sedentar de viață, activitate fizică limitată.
  • Nemodificabili – vârsta înaintată, sexul (masculin), predispoziție genetică.

Care vase sunt mai frecvent afectate?

Ateroscleroza afectează, cel mai frecvent, arterele coronariene (vasele inimii), arterele cerebrale, vasele periferice ale membrelor inferioare. Într-o anumită măsură, toate arterele sunt afectate, inclusiv cele renale. Noi ca cardiologi, ne ocupăm de vasele coronariene, iar chirurgii vasculari se ocupă de vasele periferice afectate.

Cum putem să ne dăm seama că suferim de această boală? Ateroscleroza poate avea oarecare manifestări?

Cel mai frecvent și specific simptom în cazul afectării vaselor cordului este durerea cu caracter apăsător în regiunea retrosternală, în zona inimii. Inițial, această durere apare în timpul unui efort fizic însemnat, apoi toleranța la efort fizic scade, iar durerea apare chiar și la un efort fizic neînsemnat. În cazul neadresării la timp și lipsei tratamentului adecvat, starea se poate înrăutăți și durerile pot apărea chiar și în repaus. Acesta este un semn alarmant care ne vorbește despre un risc crescut pentru infarct miocardic. Persistența durerii mai mult de jumătate de oră, ne indică despre un infarct miocardic în desfășurare.

La pacienții cu diabet zaharat clinica este puțin modificată. Acești pacienți acuză senzația de dispnee sau oboseală la efort fizic de diferit grad. Uneori acuză și durere.

Deseori această patologie poate decurge silențios, iar schimbările în ECG, chiar și a unui infarct miocardic suportat, se depistează la un control planic sau la efectuarea unei ECG de rutină.

Din păcate, vârsta de dezvoltare a unui infarct miocardic s-a micșorat, el fiind întâlnit tot mai des și la persoane mai tinere.

Prin ce metode de investigații se confirmă diagnosticul?

Inițial, stabilirea diagnosticului se face prin intermediul unor metode neinvazive, de exemplu testul de toleranță la efort – efectuarea ECG în timpul efortului fizic dozat (cel mai frecvent – pe bicicletă). Dacă o zonă a inimii suferă din cauza ischemiei sau alimentării insuficiente cu oxigen, atunci vor apărea modificări pe ECG. În baza rezultatelor putem presupune existența unei probleme la nivelul vaselor, unui obstacol sau bloc și, de asemenea, putem stabili zona afectată. În acest caz se indică o coronarografie clasică – cea mai specifică și frecvent efectuată metodă de diagnostic.

Coronarografia este o metodă invazivă: la nivelul unui vas periferic, cel mai frecvent artera radială a mâinii drepte, se introduce un cateter, până la nivelul originii vasului afectat – artera coronară, apoi se introduce o substanță de contrast, care permite vizualizarea sub acțiunea razelor X a vasului lezat. Această metodă permite nu doar depistarea plăcilor aterosclerotice, ci și determinarea gradului de îngustare a vasului. Totodată, în timpul coronarografiei se pot introduce preparate medicamentoase sau se pot efectua unele intervenții, precum angioplasia, stentare, dilatare cu balon ș.a., care vor permite restabilirea circulației în zona afecată.

(poza simbol)

Această procedură, fiind una invazivă, poate prezenta unele riscuri. Ea se efectuează doar în centre specializate. În Chișinău există doar 4 centre în care paote fi efectuată coronarografia.

După stabilirea diagnosticului, ce urmează? Se recomandă un tratament medicamentos?

Tratamentul este împărțit în 3 etape:

  1. Înlăturarea factorilor de risc și tratamentul medicamentos;
  2. Metode intervenționale, în cazul eșecului tratamentului medicamentos – angiolastie și stentare (implantarea unui stent) – ceea ce fac eu și colegii mei;
  3. Tratament angiochirurgical (by-pass coronarian ș.a.), atunci când problema este avansată și nu poate fi corijată prin metode intervenționale, sau apar unele complicații, ca de exemplu afectarea valvelor cardiace sau complicații mecanice.

Cu ce se poate complica ateroscleroza, dacă nu este tratată la timp?

Cea mai frecventă și cea mai periculoasă complicație este infarctul miocardic. Mortalitatea în urma infarctului miocardic este foarte mare. Efectuarea unui tratament adecvat în primele 12 ore de la suportarea infarctului, îi oferă pacientului un pronostic favorabil. Din păcate, mulți pacienți se adresează prea târziu.

Datorită Programului național de reducere a mortalității prin infarct miocardic acut, instituit din 2013, se observă un progres evident în acest domeniu cu micșorarea mortalității după un infarct mioardic suportat și consecințele acestuia.

Un sfat pentru cititori?!

În primul rând și cel mai important este înlăturarea factorilor de risc modificabili: adoptarea unui regim alimentar sănătos, cât mai multă mișcare, practicarea zilnică a sportului, renunțarea la fumat. S-a observat că administrarea acizilor grași omega 3 reduce riscul pentru ateroscleroză.

Important! Persoanele cu risc crescut pentru ateroscleroză trebuie să fie consultate periodic de cardiolog. Pacienții asimptomatici – o dată pe an, iar pacienții din grupa de risc – mai des. Pacienții noștri, cei care au suportat angioplastie, vor efectua un control la fiecare 3 luni, pe parcursul primului an. Dacă în primul an pacientul este stabil și dinamica este pozitivă, se recomandă deja controlul mai rar, al doilea an – de 2 ori pe an. Apoi o dată în an. Fiți cu noi pe facebook:

Aici poți adresa o întrebare Dlui Dr. Artiom Surev, medic cardiolog intervenționist Institutul de Cardiologiedoctorand USMF ”Nicolae Testemițanu”