Fii Sanatos

Anason

Factorul curativ

Fructele, care ating maturitatea la începutul toamnei.

Afecțiuni pentru care se recomandă

• bronșite, tuse uscată
• anorexie
• cefalee, insomnie
• insuficiența pancreatică și intestinală
• balonări abdominale
• viermi intestinali.
  
  

Prezentare generală

Denumirea uzuală: Anason (lat. Pimpinella anisum), denumiri alternative: anis, badeanul, chimenul dulce, chimion dulce, molura.

Scurta descriere: Este o plantă care creşte spontan, în tot bazinul Mării Mediterane, ajungând până în zonele ţării noastre. Specie anuală, exclusiv de cultură, înaltă de 40-70 cm, cu frunze rare, cele inferioare întregi, dințate și inflorescențe umrbele. La începutul verii face nişte flori mici, găl­bui, foarte asemănătoare cu cele ale mărarului. Pe timpul verii, florile sale se maturizează şi se transformă la începutul toamnei, în seminţe cu un miros foar­te distinct, dulce-aromatic. Principala armă a aces­tei plante este un ulei volatil, prezent în proporţie de 1,5-6% în fructele sale. 

Principii active: ulei volatil bogat in anetol, aldehida anisica, colina, cetone, grăsimi, vitaminele A, complexul B (B1 - B2), C, calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier.

Acțiune farmaceutică: În toată lumea, anasonul este folosit în primul rând ca tonic pentru di­gestie şi ca remediu de urgenţă pentru orice deranja­ment gastric sau intestinal (stimulează pofta de mâncare, stimulează secreţia salivară, stimulează funcția pancreasului, carminativ (calmează durerile abdominale și ajută la eliminarea gazelor)). Mai posedă efect aromatizant, antiseptic, expectorant, diuretic, antispastic, galactogog, tonizant. Iar efectul antiinfec­ţios al anasonului creşte de... 32 de ori atunci când este combinat cu uleiuri volatile - uleiul de cim­bru, de exemplu. Interesant este că nici una dintre cele două plante luate separat nu are nici măcar pe de­parte forţa vindecătoare pe care a demonstrat-o com­bi­naţia lor.

Recomandări

Pulberea de anason se obţine prin măcinarea seminţelor plantei, din ea admi­nistrându-se de 2-3 ori pe zi, câte un sfert - o jumătate de linguriţă.

Infuzie din fructe în caz de afecțiuni gastrice: se bea în 2-3 reprize sau se bea fracționat în 3 reprize înaintea meselor principale. Se prepară: din 6-8 fructe, la 100 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 10 - 15 minute și apoi se strecoară. Sau: o linguriță la 300 ml de apă clocotită - după 20 de minute se strecoară.

Pentru eliminarea viermilor intestinali se recomandă a se bea dimineața pe stomacul gol, ceai preparat din 10 g de fructe de anason zdrobite și opărite cu 100 ml de apă clocotită.

Infuzia combinată de anason: se pune o linguriţă de seminţe de ana­son uşor mărunţite într-un pahar de apă şi se lasă să macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se stre­coară. Extractul obţinut se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă un pahar de apă, după care se lasă să se răcească. În final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se va administra pe parcursul unei zile.

Tinctura sau rachiul de anason: se pun într-un borcan 20 de linguri de pulbere de seminţe, care se acoperă cu alcool alimentar sau ra­chiu de 40-50 de grade, amestecând în­continuu. Când întreaga masă de pul­be­re a fost acoperită, rămânând deasu­pra un strat de alcool de două degete, se închide borcanul ermetic şi se lasă conţinutul la ma­cerat vreme de 12 zile, după care se strecoară. Prepara­tul obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare, şi se păstrează vreme de maximum 5 ani. Se admi­nis­trează de regulă o linguriţă, de 4 ori pe zi, în tratamente de 1-3 luni.

Precauții

Cura se utilizează scurt timp, anetolul fiind toxic.
Semințele vechi nu se consumă, deoarece pot fi toxice.
Această plantă nu poate fi procurată direct din flora spontană, întrucît foarte des pot fi găsite exemplare de anason sălbătăcite. Ar fi mai bine să fie achiziţionată din magazinele de profil. Este recomandat să cumpăraţi doar seminţe întregi de anason, nu planta mărunţită sub formă de pulbere, deoarece după măci­nare îşi pierde rapid substanţele active şi oxidează, de­venind inutilă din punct de vedere terapeutic. În maga­zinele naturiste găsiţi anasonul sub formă de seminţe, în raioanele de plante medicinale sau de condimente, întrucât aceas­tă iarbă are dublă calitate: de remediu şi de condiment.

Contraindicații

Nu trebuie folosit de cei ce suferă de gastrita hiperacidă, ulcer, enterocolita acută sau cronică. Fiți cu noi pe facebook: