Fii Sanatos

Arnica

Arnica este una dintre puţinele plante ale cărei principii active, în special cele care îi conferă proprietăţi antiinflamatoare (este vorba despre substanţa helenalină), sunt recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De altfel, aceasta este calitatea pe baza căreia se foloseşte în variate probleme de sănătate care implică şi un proces inflamator.

Factorul curativ

florile galbene, care se pot recolta pana la inceputul lunii septembrie, prin taierea sau ruperea inflorescentelor.

Afecțiuni pentru care se recomandă

• laringita acută
• plăgi (dar nu răni deschise, ci echimoze, contuzii)
  
  

Prezentare generală

Denumirea uzuală: Arnica (lat. Arnica montana), denumiri alternative: potbal de munte, carul pădurilor, cujda, carul zânelor.

Scurta descriere: Arnica este o erbacee și aparţine familiei compozitelor. Plantă perenă, înălţime 15-70 cm, cu rozeta bazală și frunze tulpinate puține, opuse. Înflorește în lunile iunie, iulie și august. Florile - inflorescență mare, de culoare galben-portocalie, formează capitule. Fructele au culoare neagră. Arnica seamănă cu alte plante de pe pajiște, dar poate fi depistată ușor dacă se ia o petală și se strivește puţin – mirosul specific, de arnică, va fi puternic. Crește în zona montană și subalpină, prin luminișuri, pajiști, pășuni, locuri virane. Ca plantă medicinală este cunoscută din timpuri străvechi. În practica terapeutică se folosesc florile (petalele).

Specialiști recunoscuţi în tratamente cu plante medicinale susţin că putem găsi principia medicinale nu numai la flori, ci și la frunze și rădăcini. Din arnică se prepară infuzie, decoct, tinctură și unguent.

Principii active: ulei volatil; carotenoizi, alcooli triterpenici, flavonoide, colina.

Acțiune farmaceutică: Antiinflamator; antiseptic; cicatrizant. Principiile sale active, care stimulează imunitatea, sunt înrudite cu cele ale echinaceei, însă are câteva calități care o individualizează și care o fac un ajutor neprețuit pe perioada sezonului rece. In primul rând, ea stimulează imunitatea nespecifică la nivelul gâtului și al căilor respiratorii superioare, protejându-le de infecții și fiind ideală pentru cei care sunt mai mereu răgușiți, au amigdalită cronică, faringită, sinuzită etc. Apoi, folosită extern, ea îmbunătățește circulația, încălzește extremitățile și crează o stare de confort fizic, fiind excelentă pentru persoanele sensibile la frig (frigul fiind unul din principalii dușmani ai imunității). Nu în ultimul rând, ea este un ajutor prețios atunci când boala s-a instalat, întrucât elimină senzațiile de slăbiciune și amețeală, tonifică inima (care este solicitată mai ales în bolile cu febră puternică) și reglează, prin mecanisme încă necunoscute, temperatura corpului.

Recomandări

Încălzeşte şi reface musculatura
Arnica sub formă de gel, ulei şi unguent pot fi folosite atât înaintea activităţilor sportive, în vederea pregătirii muşchilor pentru efort, cât şi după activitate fizică, pentru a combate febra şi contracturile musculare şi pentru a ajuta la refacere. Este utilă şi în caz de entorse, de întinderi musculare ori de răni care se vindecă greu, favorizează consolidarea ligamentelor şi oaselor. Uleiul poate fi folosit pentru masaj în caz de contracturi musculare, de dureri reumatice si posttraumatice, de dureri de cap. 

Îmbunătăţeşte circulaţia venoasă
Preparatele care conţin arnică pot fi utilizate pentru masaj şi de către persoanele care prezintă varice, flebite uşoare şi sindrom de picioare grele. Arnica îmbunătăţeşte circulaţia periferică, ajută la resorbţia echimozelor (vânătăi) şi edemelor posttraumatice, are şi efect antiseptic şi cicatrizant.

Acţiune antiseptică şi antialergică
Arnica este eficientă şi în cazul unor probleme de sănătate care se manifestă prin dureri şi prin stări febrile, indiferent de originea acestora. Nu mai puţin eficientă este în atenuarea manifestărilor unor alergii. Arnica are proprietăţi imunostimulatoare deosebite, acţionează ca antiseptic şi ca antibiotic la nivel respirator şi urinar. În caz de faringită, de laringită, de infecţii ori de inflamaţii urinare (cistite). În sezonul rece, ea este valoroasă şi prin faptul că ajută organismul să se adapteze la frig, reglând temperatura corpului şi înlăturând senzaţia de frig.

Este sedativ uşor şi tonic cardiac
Arnica este un excelent adjuvant în tratamentul persoanelor care au hipertensiune, în principal datorită acţiunii sale diuretice şi vasodilatatoare. Însă şi acţiunea sa reglatoare psihoemoţional, antidepresivă şi anticoagulantă are consecinţe benefice asupra aparatului cardiovascular. Nu în ultimul rând, arnica este un bun tonic cardiac, combate depunerea colesterolului pe vase şi previne sclerozarea arterelor coronare şi cerebrale. Pentru efect relaxant şi sedativ, uleiul de arnică se foloseşte în amestec cu ulei esenţial de lavandă pentru masarea întregului corp, cu accent pe zona picioarelor şi spatelui.

Îngrijeşte şi cicatrizează pielea
Unguentele, cremele, tincturile şi uleiurile care conţin arnică se pot folosi într-o gamă extinsă de probleme care pot apărea la nivelul pielii, de la cicatrice, vânătăi şi arsuri (solare sau de altă natură), până la acnee, veruci (negi), pişcături de insecte ori leziuni bucale în urma unor intervenţii stomatologice. De asemenea, există creme de îngrijire a tenului îmbogăţite cu extracte de arnică, destinate pielii mature, întrucât această plantă are proprietăţi antioxidante

Pentru uz intern

Se iau 30-40 de picături de tinctură de trei ori pe zi, diluate în apă, pe stomacul gol, vreme de 30 de zile, pentru o cură de amplificare a imunității. Atunci când boala s-a instalat, se pot lua 4, maximum 5 doze pe zi, la adulți. Copiilor sub 7 ani nu va fi administrată decat sub supraveghere medicală, cei peste aceasta vârstă putând lua 5-10 picături de trei ori pe zi.

Pentru uz extern

In tratamentul infecțiilor gâtului se face gargară cu arnica: 1-2 lingurițe de tinctură la jumătate de pahar de apă, dar cu atenție, pentru a nu înghiți preparatul. Persoanele care au circulația periferică deficitară, fiind foarte sensibile la frig, vor face înainte și după expunerea la frig fricționări energice ale membrelor și toracelui cu această tinctură, după care vor aplica o peliculă subtire dintr-un unguent natural (de tataneasa sau musetel) pe locurile fricționate.

Pentru stimularea circulaţiei periferice, se poate folosi şi tinctura, circa 10 grame în apa de baie.

Preparare

Florile proaspete de arnică se pot pune la macerat într-un ulei vegetal presat la rece (de măsline, de sâmburi de struguri).

Tinctura de arnică se prepară din 10 grame de flori uscate amestecate cu 100 ml alcool de 60-70 grade, amestec ce se pune la macerat timp de 8 zile. Extern se aplică direct pe răni cu suprafața mică, iar diluată 1:1 cu apă fiartă și răcite sub formă de comprese. Intern se administrează 20-25 de picături pe zi, atât ca sedativ, cât și în spasmele arteriale și arteroscleroză. Poate fi achizitionată din farmacii. Se folosește ca cicatrizant și antiseptic în răni.

Pulberea de arnică se realizeaza din flori uscate ce sunt măcinate și apoi trecute prin sita de faină. Rezultatul este un praf fin cu miros aromat care se administrează câte un vârf de cuțit de patru ori pe zi.

Uleiul de arnică se realizează din flori proaspete tocate mărunt peste care se toarnă 200 ml de ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Acest amestec se lasă la soare timp de trei săptămâni, iar apoi se filtrează. Inainte de filtrate trebuie îndepărtată partea de la suprafață, parte ce a fost afectată. Fiți cu noi pe facebook:

Precauții, contraindicații

• Nu se utilizează intern, provocând deranjamente gastrointestinale și hipertensiune arterială;
• Nu se aplică produse care conţin arnică pe pielea cu plăgi deschise şi, de asemenea, se evită zona ochilor;
• Atenţie, poate genera reacţii alergice persoanelor care sunt sensibile la plantele din familia Asteraceelor (familia florii-de-colţ);
• Tratamentul intern prelungit sau în doze mari poate duce la stări de greaţă, la diaree, la ameţeală, la tulburări de echilibru, la tulburări respiratorii şi chiar la paralizie;
• Nu folosi uleiuri şi tincturi cu arnică chiar înainte de a te îmbrăca, pentru că pătează;
• Nu se administrează copiilor sub 3 ani, femeilor însărcinate sau care alăptează. Copiilor cu vârste între 3 şi 7 ani, se administrează doar sub supravegherea unui fitoterapeut.