Fii Sanatos

Virusul Coxsackie face parte din genul Enterovirus, familia Picornaviridae. El este împarţit în două grupe: A şi B, cu peste 24 de serotipuri diferite. Virusurile Coxsackie pot determina boli febrile simple sau cu erupţie, boala mână-picior-gură, herpangină, laringită acută foliculară, stomatită aftoasă, pneumonie virală, miocardită, pericardită. Acesta constituie principala cauză de meningită aseptică, dar implicate frecvent sunt şi virusurile ECHO şi urlian.

Tipul A de virus cauzează herpangina (vezicule dureroase în gură, gât, pe mâini şi picioare sau în toate aceste zone). Virusul A24 a fost izolat din secreţia conjunctivală în cazuri sporadice. Tipul B de virus poate afecta uneori și inima (miocardită, pericardită), pleura (pleurodinie), ficatul(hepatită), pancreasul. 

Boala mână-picior-gură (engl. Hand-Foot-Mouth-Disease) este numele comun al infecţiei virale cauzată de virusul Coxsackie A16, întâlnită de obicei la copiii în vârstă de până la 10 ani, dar care poate apărea şi la adulţi. Se manifestă prin apariția unei erupții pe palme, tălpi și în gură. Chiar denumirea bolii provine de la localizarea erupției. Boala este frecventă în sezonul cald. Se transmite foarte ușor de la copil la copil, pe cale orală, prin secrețiile nazofaringiene, tuse, strănut și prin contactul direct cu obiectele contaminate (jucării, farfurii, căni, linguri, prosoape). Boala apare frecvent în creșe, grădinițe, dar și în mediul familial.

Incubația (perioada de la contaminare pînă la apariția simptomelor) este de 3-7 zile. Copilul devine contagios din această săptămână premergătoare apariției simptomelor. Copiii pot dezvolta imunitate față de această boală pe măsură ce cresc în vîrstă. Fiți cu noi pe facebook:

• febră mare - 39-40°C, precede cu 24-48 de ore aparitia eruptiei
• dureri în gât datorită leziunilor veziculare și ulcerative de la nivelul mucoasei bucale (linguale, gingivale, faringiene), din cauza cărora copilul nu poate mînca. Copiii mai mici pot refuza și lichidele, ceea ce duce la deshidratare.
• erupțiile au mai multe stadii:

• • inițial apar niste macule(pete) roșii în jurul guriței dar și în interiorul cavității bucale (limba, gingii, fața internă a obrajilor, palat -“cerul gurii”, faringe) care se transformă în 24-48 de ore în mici vezicule cu contur clar, perete subțire, culoare gri, înconjurate de un halou eritemtos (rosu). Sunt foarte dureroase, împiedecă alimentația, iar în cazul în care aportul de lichide este deficitar se poate ajunge la deshidratare care necesită spitalizare și perfuzare endovenoasa.
  • leziunile veziculoase se ulcerează și lasă adevărate răni în gurița copilașilor făcând imposibila alimentația; se pare că, cel mai bine tolerat este laptele rece/iaurtul, singurul care nu determină usturimi în momentul contactului cu mucoasa bucală;
  • pe lângă leziunile bucale tipice sunt și leziunile de la nivelul palmelor și tălpilor(de unde și denumirea bolii…mână-gură-picior); au aceeași evoluție, inițial macule roșii apoi vezicule situate în special pe palme, între degete și la nivelul tălpilor; mai rar apar la nivelul coapselor și pe trunchi. Spre deosebire de alte boli eruptive (în special varicela cu care se și confundă uneori) nu sunt însoțite de prurit (mâncărime).
  • leziunile dispar treptat fără dezvoltarea crustei și fără a lăsa cicatrici
  • la 4-6 săptămâni de la suportarea bolii, în unele cazuri pot cădea unghiile de la mâini și picioare, sau se poate modifica textura acestora, care ulterior revin la normal
• alterarea stării generale, iritabilitate
• scăderea apetitului
• deshidratare.

Primul semn al bolii este febra, apoi apar leziunile ulcerative din gură cu durere în gât, scăderea apetitului, modificarea stării generale. După aproximativ 2 zile, apare erupția maculopapuloasă, veziculoasă. Boala se vindecă în 7-10 zile. Este o boală autolimitată, adică organismul reușește singur să neutralizeze virusul. După vindecare copilul rămîne cu imunitate împotriva virusului, dar asta nu înseamnă că nu va putea să mai contacteze boala, deoarece serotipurile Coxsackie sunt foarte numeroase, și din această cauză boala se poate repeta sub forma unei noi infecții. Fiți cu noi pe facebook:

Diagnosticul se pune de obicei pe anamneză (care arată vîrsta copilului și  semnele de debut ), pe baza examenului clinic și pe detectarea virusului în materiile fecale. Fiți cu noi pe facebook:

Nu există un tratament specific bolii, doar simptomatic:

• diminuarea febrei se administrează antipiretice (paracetamol, ibuprofen)
• hidratarea corespunzatoare cu aport suplimentar de lichide; ideal este ca lichidele să fie reci sau servite la temperatura ambiantă, cu evitarea lichidelor fierbinti sau a sucurilor; înghețata poate ameliora durerile;
• calmarea durerilor (aceleași remedii - ibuprofen, paracetamol) sau sprayuri cu efect antiinflamator și anestezic;
• pentru calmarea erupției tegumentare se administrează creme calmante;
• administrarea de aciclovir, ca antiviral, per os sau adăugat în preparatul cu glicerină;
• în general tratamentul se face la domiciliu, deoarece boala nu necesită internare, dar copilul trebuie izolat;
• administrarea de antibiotice în caz de suprainfecție a leziunilor.

In cazul copilașilor cu leziuni masive la care este imposibilă hidratarea se recomandă internare pentru perfuzare și tratament de specialitate. De asemenea infecțiile cu manifestări neurologice (produse de subtipul 71) necesită internare obligatorie. Consultația specialistului este necesară și în caz de: Fiți cu noi pe facebook:

• dureri severe în cutia toracică sau în partea superioară a abdomenului
• slăbiciune pronunţată care, treptat, se amplifică;
• copilul bolnav începe să respire des și îngreuiat în urma celui mai obişnuit efort fizic, de exemplu, când se ridică din pat, merge sau vorbeşte;
• dureri de cap severe, în special dacă sunt însoţite de greaţă;
• convulsii, amețeli sau leşin;
• înroşirea ochilor sau tulburarea vederii;
• copil în primul an de viaţă, care devine foarte agitat/neliniştit, plânge puternic, refuză mâncarea şi băutura sau devine “moale” şi e greu de trezit.

Care este evolutia?

• în formele ușoare și moderte evoluția este autolimitantă cu vindecare în 7-10zile;
• începând cu cea de-a 7-a zi de boală se formeaza anticorpi care elimină virusul din organism; cu toate acestea s-a stabilit ca, virusul se mai elimină prin fecale timp de aproape 1 lună, ceea ce înseamnă că, pericol de contagiozitate există. Se insistă asupra importanței măsurilor de igienă mai ales în cazul copilașilor mici, ce frecventează grădinițele;
• imunitatea dobândită în urma infecției este durabilă, rar apare reinfecția însă este posibilî infecția cu un alt subtip al virusului Coxackie.

Adulții de obicei manifestă forme mult mai ușoare decât copilașii.

In cazul femeilor însărcinate dacă infecția s-a produs în primul trimestru de sarcina se poate produce avort spontan. Deși cele mai multe femei însărcinate care s-au infectat, nu au simptome sau fac numai o formă ușoară a bolii, o femeie infectată, la scurt timp după nastere poate transmite infecția bebelușului. Nu s-a demonstrat o afectare specifică, dar în rare cazuri infecțiile din trimestrul 2, respectiv 3 s-au soldat cu retard al creșterii intrauterine a fatului. Fiți cu noi pe facebook:

Complicații:

• deshidratarea
• suprainfectia bacteriană a leziunilor ce impune administrare de antibiotic, chiar daca la baza infectia este virală;
• pericardita/miocardita (rar)
• encefalita, meningita virală (foarte rar)
• hipertensiunea intracraniană.

Cum ne putem proteja:

• spălarea pe mâini cât mai des posibil
• copiii trebuie obișnuiți cu spălatul mâinilor de la vîrste mici
• ștergerea și dezinfectarea cu gel special a mâinilor copiilor cînd sunt duși în parc sau în locuri aglomerate
• spălarea frecventă a jucăriilor copiilor
• folosirea numai în scop personal a canei, periuței de dinți, prosopului, tacîmurilor, atît în familie, cît și la creșă, grădiniță
• dezinfectarea suprafețelor din baie, bucătărie și podele, în colectivitățile de copii și la domiciliu.