Fii Sanatos

Accidentul vascular cerebral (AVC) mai este cunoscut și sub denumirea de apoplexie sau sub denumirea mai simplă de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul stroke. Dar sunt folosiți termeni mai exacți: ischemie cerebrală, infarct cerebral sau hemoragie cerebrală.

Se produce atunci cînd irigația sanguină a creierului este întreruptă brusc sau în momentul în care are loc ruperea unui vas, cu apariția unei hemoragii, sângele înconjurând celulele nervoase, ceea ce conduce la incapacitate funcțională. Ischemia cerebrală este produsă de o reducere a fluxului sanguin cu durata de câteva secunde până la câteva minute. Dacă oprirea durează mai mult de câteva minute, apare infarctarea (moartea) țesutului cerebral irigat de vasul afectat.

Hemoragia intracraniană poate să apară în parenchimul cerebral, spațiul subarahoidian sau în spațiul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt asociate hipertensiunii arteriale, mai rar pot exista hemoragii spontane, malformații arteriovenoase sau sângerări intratumorale. În Europa, accidentul vascular cerebral este a doua cauză majoră de deces după bolile coronariene și a șasea cauză majoră din întreaga lume.

Clasificare

Accidentul vascular cerebral reprezintă întotdeauna o urgență și este de două tipuri:

1. AVC ischemic – se produce când o arteră care irigă țesutul nervos cu sînge se blochează. Este cel mai frecvent tip. Acesta la rândul său se clasifică în:

• AVC ischemic trombotic – cauza este formarea unui tromb sau cheag de sînge.
• AVC ischemic embolic – cauza este reprezentată de un tromb (trombembolie) sau de alte substanțe (plăci de aterom) ce sunt transportate de fluxul sanguin de la locul de origine, prin sistemul circulator, pînă la vasele ce asigură irigarea sistermului nervos central.

2. AVC hemoragic – se produce din cauza ruperii unui vas de sînge, hemoragia ducând la creșterea presiunii intracraniene, cu afectarea aferentă a țesutului nervos.

• AVC hemoragic intracerebral: un vas de sânge din interiorul creierului se rupe.
• AVC hemoragic subarahnoidian: un vas de sânge de la suprafața creierului cauzează sângerarea, fiind localizată între foița internă și mijlocie a meningelui.
  
  

O afecțiune similară cu AVC-ul este mini-AVC-ul sau accidentul vascular cerebral ischemic tranzitoriu. Acesta se produce când fluxul sanguin este blocat într-o anumită porțiune a creierului, doar pentru o scurtă perioadă de timp. NB! Este important să fie stabilit diagnosticul la timp și pacientul luat la evidență, pentru că lipsa de control poate să conducă la un real accident vascular, cu efecte severe de cele mai multe ori. Ambele constituie urgențe medicale.

Cauze

Cauzele de ischemie (infarct) cerebral sunt variate: de la hipotensiune sistemică ce produce de obicei sincope, până la embolizare din diverse surse arteriale sau inimă sau boli ale vaselor cerebrale.

• Blocarea unei artere – îngustarea unor artere mici din creier poate provoca un AVC lacunar (aparitia unui gol care se cicatrizeaza în timp). Blocarea unui singure artere afectează o zona mică a creierului și duce la moartea țesutului de acolo. Cea mai frecventa cauza a AVC-ului este tromboza (blocarea unei artere a creierului de un cheag de sânge). Printre factorii care duc la blocarea unei artere se afla hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul si fumatul.
• Intarirea arterelor care duc la creier (ateroscleroza) – Există patru artere de sânge care duc la creier, cele carotide care controleazâ activitatea motorie, simturile, gandirea și emoțiile, și cele vertebrale care controlează funcțiile automate ale creierului și coordonarea. Ingustarea acestora ca rezultat al aterosclerozei duce la formarea trombilor sanguini din care se pot desprinde resturi ce vor înainte odată cu fluxul sanguin, blocând irigarea sanguină a unei părți a creierului. Spre deosebire de AVC-ul lacunar, ateroscleroza poate duce la lipsa de sânge în părti mai mare ale creierului, producând simptome mai grave.
• Ruptura unei artere (hemoragia) – Hemoragia cerebrală este cauzată de presiunea sanguină mare necontrolată. Aceasta apare când un vas de sange din creier se rupe și sângerează în țesutul cerebral înconjurător. Sângele scurs poate duce la inflamarea țesutului cerebral (edemul cerebral). Edemul și acumularea de sânge cresc presiunea în masa cerebrală și duc la deteriorari succesive prin presarea creierului de cutia craniană. Hemorogia cerebrală poate fi produsă și de anevrisme (balonări anormale formate pe peretele unui vas de sănge) care se rup sau malformații artero-venoase.
• Vasculita – este o cauză rar intalnită și reprezintă o afecțiune în care vasele de sânge fragile se inflamează și se rup.
• Durerile de cap asociate cu migrenele – pot fi predispuse la AVC persoanele care suferă de migrene deoarece mecanismul acestora include îngustarea vaselor de sânge din creier. Unele migrene pot mima un AVC, manifestându-se pierderea funcțiilor motorii sau senzitive pe o parte a corpului, ori apărând probleme de vorbire și de vedere. Aceste simptome încetează odată ce durerea de cap a trecut.
• Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) – este un episod scurt ce durează mai puțin de 24 de ore care afecteaza creierul și duce la pierderea funcțiilor senzitive sau motorii care sunt controlate de zona de creier afectată. Diminuarea fluxului sanguin la creier este provocată cel mai des de formarea spontană a unui cheag într-un vas de sânge care alimentează creierul. Poate rezulta și dintr-un cheag format oriunde în organism, dar care se rupe și migrează într-o arteră cerebrală, poate apărea în urma unui spasm, și, mai rar, în urma unei sângerări la nivelul creierului. Dintre factorii de risc care duc la apariţia AIT mentionam presiunea sanguina ridicata, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, varsta inaintata
• Afecțiuni cardiace – fibrilația atrială este o cauză majoră pentru AVC-ul hemoragic embolic.

Persoanele cu risc crescut sunt cele peste 55 de ani, femeile fiind mai predispuse decît bărbații, dar mai ales cei care au istoric familial de AVC. Fiți cu noi pe facebook:

Factori de risc

Factorii de risc ce duc la producerea unui accident vascular cerebral pot fi controlați, dar sunt și acei care nu pot fi modificați.

În categoria factorilor ce pot fi controlați intră:

• Tensiunea arterială crescută, al doilea factor de risc ca importanță după vîrsta pacientului;
• Diabetul zaharat – aproximativ 25% din persoanele cu diabet îngregistrează decese prin atac vascular cerebral;
• Colesterolul crescut din sînge, care duce la afecțiuni ale arterelor coronare, dar și la infarctul miocardic, care crește riscul producerii de AVC;
• Afecțiuni ale arterelor coronare și alte afecțiuni cardiace, precum fibrilația atrială, endocardita, afecțiuni ale valvelor cardiace sau cardiomiopatie;
• Fumatul, inclusiv cel pasiv;
• Lipsa activității fizice și obezitatea;
• Folosirea de medicamente precum anticoncepționale orale la femeile care fumează sau care au avut tulburări de coagulare și anticoagulare;
• Consumul ridicat de alcool – consumul excesiv de alcool crește foarte mult riscul de AVC.
• Drogurile.

Factori de risc ce nu pot fi modificați:

• Vârsta – riscul de AVC crește odată cu vîrsta, acesta dublîndu-se la fiecare decadă după vîrsta de 55 de ani;
• Rasa – persoanele de origine africano-americană și hispanică au risc mai mare de a face un atac vascular cerebral față de persoanele de rasă albă.
• Sexul – accidentul vascular cerebal este mai frecvent la bărbați decît la femei pînă la vîrsta de 75 de ani. După această vîrstă, femeile sunt mai afectate. Însă indiferent de vîrstă, procentul femeilor care decedează în urma unui AVC este mai mare decît cel al bărbaților.
• Ereditate – riscul de AVC este mai mare dacă în familie unul din părinți, frași sau surori a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
• Existența anterioară a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor.

Semnele sau simptomele apar, de regulă, rapid, dar există situații când pot să apară după câteva ore sau chiar după câteva zile.

• Senzație de slăbiciune
• Pierderea forței într-un membru (mână sau picior)
• Paralizie
• Amorțeală la nivelul feței, membrelor
• Confuzie
• Probleme de vorbire
• Probleme legate de înțelegerea cuvintelor
• Probleme respiratorii
• Pierderea echilibrului
• Durere severă de cap
• Pierderea conștienței

Mini-AVC-ul are aceleași simptome precum AVC-ul obișnuit, dar durează aproximativ 2 ore și se poate întâmpla o singură dată în viață sau poate avea loc de mai multe ori.

Pentru a reţine cât mai uşor simptomele descrise mai jos, poţi recurge la metoda folosită şi de celebrul personaj Dr. House, şi anume FAST:

• F (face=faţă) – rugaţi pacientul să zâmbească şi observaţi dacă faţa nu e simetrică sau buza e căzută într-o parte
• A (arms=braţe) – rugaţi pacientul să-şi ridice ambele braţe şi observaţi dacă unul dintre ele rămâne mai jos
• S (speech=vorbire) – rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă şi observaţi dacă are dificultăţi în vorbire sau nu îşi găseşte cuvintele
• T (time=timp) – nu pierdeţi timpul, sunaţi la numărul de urgenţă pentru că accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid pentru a preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului.

Dacă rezultatul oricăreia dintre aceste verificări este pozitiv, sunați imediat la 903 și menționați imediat că este vorba despre un caz de accident vascular. Fiți cu noi pe facebook:

Diagnosticarea unui AVC se face pe baza simptomelor, a examenului fizic, a istoricului medical, dar și cu ajutorul testelor și procedurilor medicale.

În categoria procedurilor, se incadrează: Fiți cu noi pe facebook:

• Tomografie Computerizată (CT): este nedureroasă, utilizează razele X pentru a fotografia în detaliu creierul. Se efectuează după ce este suspectat un AVC.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): utilizează magneți și unde radio, pentru a capta imagini ale organelor. Acest test identifică modificările la nivelul țesutului nervos. Poate fi folosit în locul CT-ului sau împreună cu acesta.
• Teste sanguine – ajuta la diagnosticare. Detectarea unui nivel scăzut de glucoză în sînge, poate infirma diagnosticul de accident vascular. Glicemia mult scăzută sub valoarea normală are simptome asemănătoare cu accidentul vascualar. Numărarea trombocitelor (responsabile de coagularea sîngelui) oferă informații despre formarea și existența trombilor. Se mai pot efectua teste de coagulare ale sîngelui (de ex: viteza de coagulare a sîngelui).
• Alte teste: EKG, ecocardiografie, angiografie carotidiană pentru verificarea inimii și a vaselor sanguine.

Acestea se efecutează doar sub supravegherea medicului, într-o unitate spitalicească și numai după punerea unui diagnostic cert de AVC.

Se pot administra medicamente care dizolvă cheagurile de sînge (de exemplu: activatorul de plasminogen tisular). Acest medicament trebuie administrat în mai puțin de 4 ore de la debutul accidentului vascular. Se mai pot administra anticoagulante sau medicamente care împiedică trombii deja existenți să se lărgească (aspirina sau clopidogrel).

NB! Anticoagulantele nu se folosesc ăn tratamentul accidentului vascular de natură hemoragică, pentru că ar face ca hemoragia să devină și mai abundentă!

Tromboliza intra-arterială este o procedură care presupune înserarea unui cateter intra-arterial la limita dintre abdomen și membrul inferior. Acesta este filetat pînă la nivelul aterelor cerebrale. Prin intermediul lui se pot administra medicamente și apoi se poate extrage cheagul de sînge.

În cazul AVC-ului hemoragic, este necesar să fie indentificată mai întîi sursa hemoragiei și apoi tratamentul este de natură chirurgicală. Intervenția chirurgicală poate să fie reprezentată de: clipsarea unui anevrism sau reparații la nivelul aterelor cerebrale, pentru a preveni ulterioare hemoragii. Fiți cu noi pe facebook:

Recuperarea după AVC

AVC-ul vine la pachet de multe ori, din nefericire, cu numeroase complicații și urmări severe, în urma cărora recuperearea se face dificil sau nu se mai poate realiza pe deplin. Printre cele mai frecvente consecințe se numără:

• Slăbiciune musculară și pierderea flexibilității musculare
• Cheaguri sanguine multiple
• Probleme la înghițirea alimentelor
• Pierderea controlului asupra vezicii urinare.

Timpul de recuperare după un astfel de eveniment variază de la cîteva săptămîni, la cîteva luni sau chiar ani. Un stil de viață sănătos ajută la recuperarea după un AVC.

Terapia medicamentoasă cu anticoagulante (în cazul AVC-ului ischemic) este de lungă durată, dar trebuie avut în vedere faptul că acestea pot provoca hemoragii. De aceea tratamentul trebuie urmat cu strictețe, după cum este prescris de medic și la orice semnal, adică la orice sîngerare care apare (în scaun, în urină, sîngerări nazale, vomă însoțită de sînge) trebuie să vă adresați de urgență unui medic.

Recuperarea poate fi legată de problemele de vorbire, dar și de cele care privesc dificultățile de înghițire, astfel poate fi necesar ajutorul unui logoped.

Recuperarea fizică, mișcarea, exercițiile fizice, ajută musculatura să își revină. Nu în ultimul rind, suportul psihologic este un necesar absolut în această condiție. Recuperarea este de cele mai multe ori anevoioasă, iar sprijinul familial poate face acest drum mai ușor de suportat pentru pacient.

Metode de prevenire

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit sau poate fi întîrziat debutul acestuia, printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului, a sedentarismului și un bun management al stresului. De asemenea, este important ca celelalte afecțiuni care pot să conducă la AVC să fie ținute sub control și monitorizate permanent. Odată ce a survenit un AVC, persoana în cauză este la risc pentru a suferi și alte accidente vasculare.

Pentru a limita riscul de atac cerebral la minimum, medicii recomandă: Fiți cu noi pe facebook:

• Scurte plimbări zilnice sau mişcare la sala de sport:
  • 20 de minute de plimbare în aer liber pe zi, în ritm alert, sunt suficiente pentru a ne feri de orice problemă de sănătate. Dacă însumăm cele 20 de minute zilnice, la finalul săptămânii vom avea 2 ore de mişcare, iar acest lucru ne poate reduce riscul de atac cerebral cu aproape 40%, ne sugerează un studiu realizat pe 40.000 de femei.
    
    
• Învaţă să recunoşti simptomele depresieш!
  • Potrivit cercetărilor, depresia poate creşte şansele unui atac cerebral cu 30% deoarece persoana în cauză este mai tentată să aibă un stil de viaţă neglijent, fumează, este supraponderală şi nu face deloc mişcare. De asemenea, persoanele depresive nu merg la medic pentru controale de rutină, iar glicemia şi tensiunea arterială anormale şi netratatepot deteriora starea de sănătate.
    
    
• Dormi suficient
  • Nu dormi mai puţin de 7 ore şi mai mult de 10 ore pe noapte. Experţii de la Universitatea Harvard au demonstrat că persoanele care dorm mai mult de 10 ore pe noapte au cu 63% mai multe şanse de acccident vascular cerebral. Iar dacă obişnuieşti să sforăi în timpul somnului, e foarte probabil să dezvolţi sindromul metabolic, care este unul dintre factorii de risc pentru atacul cerebral, precum şi pentru bolile de inimă sau diabet.
    
    
• Vedeta din farfurie – uleiul de măsline
  • Un studiu observaţional pe 7.600 de femei din Franţa, cu vârsta de peste 65 de ani, arată că un consum regulat de ulei de măsline scade riscul de AVC cu aproape 40%.
    
    
• Nu neglija migrenele
  • Pe toţi ne apucă în unele moment dureri de cap supărătoare, însă în cazul în care migrena este însoţită de lumină înceţoşată şi apariţia unor pete oarbe în câmpul vizual, trebuie să avem mare grijă pentru că pot semnala o circulaţie a sângelui defectuoasă, deci un risc crescut de accident vascular. În cazul în care experimentezi astfel de migrene, cel mai indicat este să mergi la medic pentru un control amănunţit şi un tratament corespunzător.
    
    
• Ascultă-ţi inima
  • Ritmul cardiac neregulat, bătăile rapide ale inimii sau, din contră, mult prea lente, asociate cu respiraţia îngreunată şi durerile în piept pot fi semnale că suferi de fibrilaţie atrială, care creşte de aproape 5 ori riscul de atac cerebral.
    
    
• Consumă alimente bogate în potasiu
  • Cartofii dulci, stafidele, bananele şi sucul de roşii sunt surse excelente de potasiu, nutrient care în cantităţi recomandate poate reduce cu 20% riscul de accident vascular cerebral. Alte surse importante de potasiu sunt: fructele şi legumele proaspete, peştele, carnea slabă (curcan, pui) şi produsele lactate ci conţinut scăzut de grăsimi.
    
    
• Stăpâneşte-ţi furia
  • Un studiu publicat în jurnalul Hypertension arată că persoanele agresive şi nervoase sunt la mare risc de a fac un atac cerebral.