Fii Sanatos


Și organismul tăticilor suferă modificări fiind în așteptarea nou-născutului

27/08/19 (2661 vizualizari)

”Voi fi un părinte bun? Cum să fac ca copilul să mă simtă mai aproape? Cum să știu de ce are nevoie?” ... și mai sunt multe alte întrebări cu care se confruntă viitorii tătici, dar și echipa dr. Anna Manchin, care studiază paternitatea umană.

Dr. Anna Manchin este antropolog evoluționist la Universitatea din Oxford. Tot ea este autoarea cărții “The Life of Dad: The Making of the Modern Father”.

Părerea adânc înrădăcinată precum că bărbații, în comparație cu femeile, nu sunt nici biologic, nici psihologic atât de pegătiți să devină părinți, este argumentată de faptul că corpul lor nu a suferit acele nenumărate schimbări asociate cu sarcina, nașterea și alăptarea. Drept urmare, ei se simt mai puțin siguri și își pun la îndoială abilitățile.

Totuși, dr. Anna Manchin susține că această idee este neîntemeiată. Nu întotdeauna rolul de părinte este instinctuală. Și, cu toate că schimbările exteriorului la bărbați nu sunt atât de evidente, și nici pe deplin studiate, rezultatele cercetărilor spun că atât bărbații, cât și femeile, suferă modificări hormonale și cerebrale care prevestesc această tranziție majoră în viața părinților. Iată câteva argumente.

Testosteronul

Testosteronul este un hormon sexual cu rol esențial în creșterea și dezvoltarea fătului masculin. Tot el este responsabil pentru atractivitate și motivarea bărbaților în găsirea partenerei de viață. Dar, a fi un tată bun înseamnă concentrare maximă asupra familiei! De aceea... nivelul testosteronului la bărbați scade în perioada apariției nou-născutului.

Dr. Lee Gettler, la fel antropolog, a efectuat un studiu pe 624 bărbați cu vârsta cuprinsă între 21-26 de ani, celibatari, fără copii și cu un nivel al testosteronului corespunzător vârstei. Studiul a durat 5 ani, timp în care 465 bărbați au devenit tătici. În rezultatul dozărilor hormonale, cercetătorii au înregistrat o scădere semnificativă a testosteronului, în mediu cu 34%, la bărbații care au devenit tătici. Mai mult, s-a observat că, această reducere are loc chiar înainte, sau imediat după nașterea primului copil. Și, deși nu este clar ce anume determină fluctuația testosteronului, Dr. Gettler afirmă că cu cât mai mult scade nivelul de testosteron, cu atât mai manifest este comportamentul grijuliu al viitorului tată.

Și alte studii la nivel global au obținut rezultate asemănătoare. Ele mai notează că, cu cât este mai mic nivelul testosteronului, cu atât este mai mare probabilitatea că organismul va elibera hormoni de recompensă și conexiune – oxitocină și dopamină, în timpul interacțiunii cu copilul.

Deseori știrea despre această scădere a testosteronului este întâmpinată cu suspiciune de bărbați, dar grija pentru copil crează între cei doi o legătură puternică, inducând sentimente de fericire, satisfacție și căldură – un compromis binevenit.

Modificări cerebrale

Și creierul suferă modificări structurale, pentru a se asigura că tații vor avea abilitățile necesare atunci când vine bebelușul.

În 2014, Dr. Pilyoung Kim, neurolog la Universitatea din Denver, a examinat prin IRM (imagistică prin rezonanță magnetică) creierul a 16 tătici la nașterea bebelușului, în primele 2-4 săptămâni și 12-16 săptămâni de viață a acestuia. El a observat modificări asemănătoare cu cele observate anterior la poaspetele mămici: anumite zone ale creierului legate de atașament, îngrijire, empatie și abilitatea de a interpreta și de a reacționa corespunzător la comportamentul unui copil, aveau mai multă materie gri și albă, în perioada de 12-16 săptămâni.

Dr. Kim consideră că aceste modificări reflectă amplificarea abilităților asociate cu creșterea și dezvoltarea copilului și curba inevitabilă de învățare pe care atât mamele, cât și tații trebuie să le depășească. Și atât la proaspetele mămici, cât și tătici, este prezentă activarea regiunilor creierului legate de empatia și înțelegerea stării emoționale a copilului și a comportamentului.

Un studiu realizat în 2012 de neurologii de la Universitatea Bar-Ilan din Israel, a sugerat că părțile mai conturate ale creierului sunt diferite pentru fiecare părinte. Pentru mame, mai conturate sunt regiunile din zona centrală a creierului, care le permit să îngrijească, să hrănească și să detecteze la timp un oarecare risc. Iar pentru tați, părțile mai conturate erau pe suprafața exterioară a creierului, unde sunt situate funcțiile cognitive, cum ar fi gândirea, orientarea obiectivelor, planificarea și rezolvarea problemelor. Mai mult, diferite zone de activare a creierului pot reflecta o diferență în rol și atașamente, dar pot fi la fel de puternice atât din partea mamei, cât și a tatălui.

Mai rămân, desigur, multe întrebări fără răspuns, dar proaspeții tătici trebuie să știe că evoluția i-a pregătit pentru a fi părinți la fel cum le-a pregătit și pe mămici. Fiți cu noi pe facebook:

Sursa:https://parenting.nytimes.com/health/fatherhood-mens-bodies?module=topic-page-archive&action=click&rank=1&position