Fii Sanatos

Armurariu

Factorul curativ

• semințele
• se mai folosesc și frunzele. Din frunze se prepară o tinctură, iar din seminţe se fac făinuri, tincturi, extracte.
  
  

Afecțiuni pentru care se recomandă

• hepatita virală A, B si C
• icter
• insuficiența hepatică
• ciroza hepatică
• diskinezie biliară
• litiaza biliară
• diferite intoxicații.
  
  

Prezentare generală

Denumirea uzuală: Armurariu (lat. Silybum marianum Gaerth. sau Carduus marianus), arginţică, scai argintat.

Scurta descriere: Armurariul este o plantă bienală întâlnită, în general, sub formă cultivată. Originar din zona mediteraneană, armurariul face parte din familia asteraceelor. Interesul pentru această plantă este determinat, în primul rând, de virtuţile sale medicinale, deși în timpurile de demult se folosea în hrana cotidiană a oamenilor. Este o plantă iubitoare de mult soare, preferând zonele aproape aride. Ca multe alte plante din zona mediteraneană, armurariul are frunzele mari, cu ţepi. În primul an de viaţă al plantei, frunzele de un verde șters, se dispun sub forma unei rozete, la nivelul solului. Această rozetă poate ajunge chiar și până la un metru în diametru. Din mijlocul acestei rozete se ridică o tijă ce poate atinge o înălţime de 1,5 metri și care poartă pe ea floarea, frumos colorată în purpuriu, dar împodobită și cu spini, ca mijloc de apărare. Face niște semințe cu gust amarui. Acest scăiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru că în semințele sale se ascund substanțe cu o extraordinară acțiune benefică asupra ficatului. 

Principii active: Semințele de armurariu conțin silimarina formată din flavonide, silibina, silidianina, silicristina, betaina, aminoacizi, glicina, cisteina, leucina, tiramina, acid glutamic, 1-2 aminobutiric, polihidroxil cromone, lipide.

Acțiune farmaceutică: proprietăți eupeptice, tonic amare, hepatoprotectoare; acțiunea de împiedicare a distrucției și de reconstrucție a celulei hepatice.

Recomandări

Uz intern:
Hepatita virala A, B si C - Armurariul se ia sub formă de infuzie combinată: 1 litru și jumătate pe zi, vreme de 3 săptămâni. Apoi se face o pauză de 15 zile, după care armurariul se administrează sub formă de pulbere, din care se ia o linguriță de 4 ori pe zi.

Icter, insuficiența hepatică - se administrează zilnic jumătate de litru de infuzie combinată de armurariu, în cure de două săptămâni, cu o săptămână de pauză.

Ciroza hepatică - se ia sub formă de pulbere câte o linguriță rasă de patru ori pe zi, în cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauză.

Diskinezie biliară, litiaza biliară - se face un amestec de tinctura de armurariu și tinctura de anghinare, în proporții egale. Se ia din aceasta combinație o linguriță de patru ori pe zi, de preferință înainte de mesele principale. Tratamentul e recomandat și în cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.

Otrăvire cu ciuperci toxice - se consumă timp de 10 zile din abundență infuzie combinată de armurariu (minim un litru pe zi), deoarece susține activitatea hepatică și neutralizează direct acțiunea unor substanțe toxice din ciuperci.

Intoxicație cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu medicamente care atacă ficatul - se administrează timp de o săptămână un litru și jumătate de infuzie combinată de armurariu pe zi. E un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne și a sistemului nervos.

Alcoolism - se fac cure de trei săptămâni, cu două săptămâni de pauză, cu infuzie combinată de armurariu, din care se bea un litru pe zi.

Uz extern:
Psoriazis - se aplică o dată pe zi o cataplasma cu pulbere de semințe de armurariu, pe locurile afectate. Suplimentar se poate face o cură internă cu semințe de armurariu, sub forma de tinctură, 4 lingurițe pe zi, pentru dezintoxicare. Adjuvant în cancerul de piele - o dată la două zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnavă. Pe lângă aceasta, se poate face un tratament intern.

Preparare

Pulbere: se macină, după care se face o cernere prin sita pentru faină albă. Se păstreaza pulberea într-un borcan ermetic închis, la rece și la întuneric, nu mai mult de 4-5 zile.

Tinctura: se poate păstra mult timp (2 ani), fără a-și pierde calitățile terapeutice. Se pun într-un borcan douăzeci de linguri de pulbere de semințe de armurariu, care se acoperă cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecând încontinuu. Când întreaga masă de pulbere a fost acoperită, iar deasupra rămâne un strat de alcool de două degete, se închide borcanul ermetic și se lasă la macerat vreme de 14 zile, după care se strecoară. Extractul obținut se pune în sticluțe mici, închise la culoare, și se păstrează vreme de maximum 2 ani.

Infuzia combinată: 1-2 lingurițe de pulbere de semințe de armurariu se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă de seara până dimineața, când se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar pulberea rămasă se opărește cu o jumătate de cană de apă fierbinte 20 minute, după care se lasă la răcit; se combină cele două extracte; se bea acest preparat cu un sfert de oră înainte de masă.

Cataplasma: 2-3 linguri de pulbere fin măcinată din semințe de armurariu se amestecă cu apă călduță pentru a forma o pastă ce va fi aplicată extern pe locurile afectate. Se leagă deasupra un tifon curat, cataplasma fiind menținută astfel timp cel puțin 2-3 ore.

Precauții, contraindicații 

Nu există. Fiți cu noi pe facebook: