Fii Sanatos

Ciroza hepatică

Generalitati

Ficatul este cel mai mare organ din corpul omenesc, cîntăreşte 1500 g. Anatomic este format din 2 lobi: lobul stîng şi lobul drept, dreptul este de aproximativ 6 ori mai mare decît stîngul. Ficatul este un organ foarte important pentru viaţă, deoarece îndeplineşte rolul de filtru pentru organismul uman.

CE ESTE CIROZA HEPATICĂ?
Cuvîntul „ciroză” provine de la cuvîntul grec „kirrhos”, ceea ce înseamnă oranj, sau culoarea bronzului. În urma morţii celulelor hepatice, sub acţiunea diverselor cauze, ţesutul hepatic normal este înlocuit cu ţesut fibros cu formarea de noduli de regenerare, ceea ce modifică toată structura ficatului. Dereglările structurii ficatului duc şi la dereglarea tuturor funcţiilor lui.

Epidemiologie
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe parcursul ultimilor 20 de ani, mortalitatea prin ciroza hepatică este în creştere continuă. În ţările economic dezvoltate, ciroza hepatică este una dintre cele şase cauze primare de deces. În Moldova, din cauza cirozei hepatice decedează 82-84 persoane la 100,000 populaţie.  

CAUZELE CIROZEI HEPATICE

  • hepatitele virale cronice (cu virusuri B şi C) sunt cea mai frecventă cauză a  cirozei hepatice;
  • abuzul de alcool – a doua cauză după importanță;
  • deficitul de evacuare a bilei;
  • dereglarea metabolismului unor microelemente (cupru, fier etc.);
  • insuficienţei cardiace;
  • dereglări autoimune (cînd organismul recunoaşte celulele proprii ca fiind celule străine).

Spre regret, frecvent cauza cirozei hepatice nu poate fi depistată, şi atunci ciroza este numită criptogenă (adică de etiologie necunoscută). Fiți cu noi pe facebook:

Simptome


CARE SUNT SEMNELE CIROZEI HEPATICE?

Semnele cirozei hepatice nu depind de cauza care a dus la apariţia ei, dar determină stadiile patologiei.
În stadiul iniţial al cirozei (după clasificarea internaţională – clasa A) nu sunt semne de complicaţii ale bolii. Anume în acest stadiu este foarte important de înlăturat cauza bolii, ceea ce ar permite păstrarea ţesutului hepatic normal şi menţinerea unui mod normal de viaţă.
Ficatul are o mare proprietate de regenerare (restabilire), celulele normale pot lucra pentru sine, cît şi pentru celulele bolnave. Funcţia ficatului de regenerare a fost descrisă şi în legendele Greciei Antice despre Prometeu. Zilnic venea un uliu şi-i ciupea ficatul, dar peste noapte el se restabilea.
Mărirea în volum a abdomenului, apariţia modificărilor de conştienţă şi de comportament, sîngerarea gingiilor, sîngerările din nas – vorbesc deja despre complicaţiile bolii (după clasificarea internaţională – clasele B şi C).

Ciroza nu progresează întotdeauna, tratamentul poate opri evoluţia bolii!

CE SIMPTOME PREZINTĂ UN BOLNAV CU CIROZĂ HEPATICĂ?

  • oboseşte repede;
  • slăbeşte (scade în greutate);
  • diferite dereglări de conştienţă şi de comportament (scăderea atenţiei, somnolenţă ziua, nu poate dormi noaptea etc.);
  • scăderea apetitului şi disconfort în abdomen (balonare, se satură repede în timpul mesei);
  • icter (îngălbenirea pielii, ochilor);
  • scaunul devine deschis la culoare sau alb, urina întunecată;
  • dureri în burtă;
  • edeme ale picioarelor şi/sau creşterea dimensiunilor abdomenului din cauza lichidului care se acumulează în abdomen (ascită);
  • sîngerări: din nas, intestin, gingii, hemoroizi, dar şi sîngerări sub piele;
  • infecţii bacteriene dese (ale căilor respiratorii etc.);
  • scăderea atracţiei sexuale;
  • la bărbaţi, frecvent mărirea sînilor (ginecomastie).

Diagnostic

  • Hemoleucogramă, trombocite, reticulocite.
  • АLТ, АSТ, bilirubina, protrombina, albumina, GGTP, fosfataza alcalină (în evaluarea gradului de activitate şi de insuficienţă hepatică).
  • Screening serologic (HBsAg, anti-HBcor, anti-HCV etc. (în funcţie de indicaţii).
  • α-fetoproteină (pentru screening-ul cancerului hepatic primar).
  • USG organelor abdominale.
  • FGDS sau R-scopia esofagului şi a stomacului (pentru aprecierea varicelor esofagiene/gastrice şi pentru evaluarea riscului de hemoragie).
  • ECG, microradiografia cutiei toracice, analiza generală a urinei, urea, colesterolul, glucoza.
  • Consultaţia chirurgului, gastrochirurgului.

Tratament

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Ciroza hepaticǎ nu este o maladie letalǎ, ea poate fi şi trebuie tratatǎ. Pacienţii cu ciroza hepatică trebuie să fiu sub control medical permanent. Tratamentul cirozei hepatice are cîteva scopuri:

  • eliminarea cauzei (alcool, substanţe toxice, medicamente hepatotoxice, tratament antiviral în caz de patologie virală etc.);
  • tratament imunosupresiv, pentru a bloca lanțul bolii;
  • tratamentul altor boli care progresează și agravează ciroza: antifibrozante, β-blocante (pentru a reduce hipertensiunea portală),  acidul ursodeoxicolic, ademetionină (pentru a reduce colestazei);
  • tratament simptomatic: antioxidante, fosfolipide esenţiale, ornitină, colestiramină etc..


CUM SĂ NE COMPORTĂM ÎN CONDIŢII CASNICE ÎN CAZ CĂ AVEM CIROZĂ HEPATICĂ?

  • Odihniţi-vă imediat ce simţiţi oboseala!
  • Nu ridicaţi greutăţi. Ridicarea bruscă a presiunii abdominale poate provoca hemoragii gastrointestinale!
  • Ritmicitatea scaunului este foarte importantă pentru pacienţii cu ciroză hepatică. Frecvenţa optimă ar fi un scaun de două ori pe zi. Bolnavilor de ciroză hepatică, pentru normalizarea tranzitului intestinal şi a compoziţiei florei intestinale în favoarea celei „benefice”, se recomandă utilizarea lactulozei. Lactuloza este un preparat din zahăr sintetic neabsorbabil şi nedigerabil, care serveşte ca sursă principală de energie pentru bacteriile intestinale „benefice” (lacto- şi bifidobacteriile). În acest mod bacteriile „malefice” care sintetizează compuşii toxici (în primul rînd, amoniacul) rămîn fără sursă de alimentaţie şi decedează. Lactuloza se administrează în acea doză care determină un scaun semioformat, în medie de două ori pe zi. Doza variază de la 1-3 linguriţe la 1-3 linguri. Preparatul nu are contraindicaţii, poate fi administrat copiilor mici şi femeilor gravide.
  • Pentru îmbunătăţirea digestiei bolnavilor cu ciroză hepatică li se recomandă preparate enzimatice. Alegerea preparatului optim se face cu ajutorul medicului curant.
  • Reţinerea apei în organism (edeme, ascită) necesită limitarea consumului de sare pînă la 5g pe zi, a lichidelor pînă la 1000-1500 ml pe zi. În caz de apariţie a ascitei (apariţia lichidului în abdomen, care se manifestă prin creşterea abdomenului în volum) în fiecare dimineaţă este necesar: de a aprecia masa corporală, volumul abdomenului la nivelul ombilicului (mărirea în volum a abdomenului şi a masei corporale indică creşterea nivelului de reţinere a lichidelor în organism); măsurarea volumului de lichide pe zi (diureza): sumarea tuturor lichidelor ingerate (ceai, cafea, apă, supă, fructe etc.); sumarea tuturor lichidelor eliminate prin urinare. Scopul comun – diureza pozitivă, cu alte cuvinte bolnavul cu edeme sau cu ascită trebuie, în decurs de o zi, să elimine aproximativ cu 200 ml mai mult decît a consumat: cantitatea de lichid eliminată prin urinare pe zi minus cantitatea de lichide ingerată pe zi = 200-300ml. Nu uitaţi că pierderea în cantităţi mari de lichide cu urina poate provoca encefalopatie. Doza necesară de diuretice trebuie coordonată împreună cu medicul curant. Dacă urina se elimină în cantităţi mari, anunţaţi urgent medicul curant.
  • Pentru controlul nivelului de conştienţă (stadiul encefalopatiei), se indică utilizarea unui test simplu – scrisul. Aveţi nevoie de un zilnic şi în fiecare zi scrieţi o frază scurtă. Arătaţi zilnicul rudelor. Imediat ce observaţi modificarea scrisului, administraţi lactuloza şi adresaţi-vă medicului curant.


RECOMANDĂRILE DIETETICE PRINCIPALE:
Pentru majoritatea pacienţilor cu ciroză hepatică sunt suficiente 80-100 g proteine şi 2500 kcal pe zi. La pacienţii cu encefalopatie hepatică cronică, consumul de proteine în alimentaţie se reduce pînă la aproximativ 50 g pe zi, preferinţă acordîndu-se proteinelor vegetale.

Se exclud din alimentație:

  • apele minerale ce conţin sodiu;
  • alcoolul este absolut contraindicat pacienţilor cu ciroză hepatică!
  • orice produse ce conţin sodă de bucătărie şi praf de copt (prăjituri, torturi, copturi şi pîine obişnuită);
  • marinadele, măslinele, şunca, beconul, jambonul, midiile, scrumbia afumatǎ, conserve din peşte sau din carne, pateu din peşte sau carne, salamul, maioneza, sosurile, îngheţata;
  • produsele conservate sărate;

Se recomandă: Fiți cu noi pe facebook:

  • ca mîncarea se fie gătită fără adăugarea sării. Sarea nu trebuie să stea pe masă!
  • pîinea nesărată, pesmeţi, biscuiţi, de asemenea unt nesărat.
  • condimentele ca sucul de lămîie, ceapa, usturoiul, muştarul, piperul, pătrunjelul, frunza de dafin, cuişoarele şi extractul de drojdii (cu conţinut minim de sare) oferă bucatelor un gust mai plăcut.
  • 100 g carne de vitǎ sau pui, iepure sau peşte şi 1 ou în 24 de ore. Oul poate fi înlocuit cu 50 g carne.
  • Lapte se permite doar 1 pahar. Se permite smîntîna degresatǎ.
  • Se permite orice tip de legume sau fructe proaspete sau preparate în condiţii casnice.

Evolutie

Pacientul cu ciroză hepatică şi rudele apropiate trebuie să cunoască boala, complicaţiile ei şi să fie pregătiţi pentru acordarea primului ajutor medical.

Complicaţiile cirozei hepatice

Encefalopatia hepatică este o afectare reversibilă a creierului de către produşii toxici care nu au fost neutralizaţi de către ficat, ca urmare a afectării funcţiei ficatului. Pentru encefalopatia hepatică sunt caracteristice diferite modificări de conştienţă, intelect, comportament, dereglări neuromusculare. Encefalopatia hepatică poate să nu fie manifestă (nu poate fi observată de către pacient şi persoanele din jur), o poate depista doar medicul cu ajutorul testelor speciale. Cel mai sever grad al encefalopatiei hepatice este coma (starea de inconştienţă), la baza ei stă insuficienţa hepatică acută sau cronică.

Ce poate duce la apariţia sau la accentuarea encefalopatiei?

  • Abuzul de preparate diuretice, vărsăturile, diareea.
    • De ce? - Ele sunt însoţite de o pierdere mare de lichide şi de dereglarea compoziţiei electrolitice în sînge.
  • Sîngerarea din varicele esofagiene sau ale stomacului, din ulcer gastric şi/sau duodenal, din eroziunile mucoasei stomacului şi a esofagului.
    • De ce? - În timpul sîngerarilor din porţiunile superioare ale tractului gastrointestinal sîngele ajunge în lumenul intestinal unde este metabolizat şi absorbit. În rezultat, se acumulează o cantitate mare de produşi toxici, mai cu seamă amoniac. Compuşii toxici nu sunt inactivaţi în totalitate în ficat, şi astfel pătrund în creier. În plus, în aceste condiţii, creierul suferă din cauza hipoxiei.
  • Infecţiile respiratorii, ale sistemului urinar etc.
  • Constipaţiile (absorbţia crescută a compuşilor toxici în intestin)
  • Mîncarea bogată în proteine.
    • De ce?- Proteinele sunt principala sursă de formare a amoniacului în intestin. Amoniacul – principalul compus toxic ce acţionează asupra creierului.
  • Alcoolul (deprimare a sistemului nervos central şi acţiune toxică la funcţiile ficatului).
  • Utilizarea medicamentelor ce inhibă activitatea creierului (somniferele etc.).

Hemoragia digestivă
În ciroza hepatica se modifică circulaţia sîngelui prin vase. Aceasta are loc datorită distrugerii structurii normale a ficatului cu formarea nodulilor. Nodulii compresează vasele de sînge, determinînd astfel formarea unor noi vase (anastomoze). În final se măreşte presiunea în acele vase care nu sunt adaptate pentru aceasta. De exemplu: venele esofagiene şi din treimea superioară a stomacului, venele ombilicale şi venele rectale. Presiunea permanent crescută în aceste vase duce la dilatarea lor varicoasă şi pericolul de ruptură şi de apariţie a hemoragiei.

Ce poate provoca hemoragia digestivă superioară?
Aceasta poate fi provocată prin mărirea bruscă a presiunii abdominale, de aceea bolnavilor cu varice esofagiene şi gastrice nu li se recomandă ridicarea greutăţilor şi efectuarea exerciţiilor de presare a abdomenului. Ascita (lichid în abdomen) şi voma cresc riscul apariţiei unei astfel de hemoragii.

În caz de suspecţie la hemoragia gastrointestinală:

  • Păstraţi calmul!
  • Puneţi ceva rece pe abdomen!
  • Culcaţi-vă în pat!
  • Chemaţi ambulanţa!
  • Rugaţi rudele să anunţe medicul de familie!

Fiecare bolnav de ciroză hepatică trebuie să ştie că hemoragia gastrointestinală se manifestă prin vomă, ce arată ca „zaţul de cafea” şi scaun lichid negru sau ce arată ca „jeleu de zmeură”; apare sau se acutizează slăbiciunea pînă la pierderea conştienţei.

Complicaţiile infecţioase ale cirozei hepatice
Bolnavii de ciroză hepatică sunt mai susceptibili la infecţiile bacteriene sau virale faţă de oamenii sănătoşi. Mai frecvent la astfel de pacienţi se înregistrează infecţiile respiratorii şi ale tractului urinar. Uneori se poate manifesta temperatură fără o cauză anume. Aceasta este legată de absorbţia crescută din intestin a microorganismelor toxice. Această stare se numeşte „endotoxicoză”.

Ciroza hepaticǎ nu este o maladie letalǎ, ea poate fi şi trebuie tratatǎ. Pacienţii cu ciroza hepatică trebuie să fiu sub control medical permanent. Rezultatele tratamentului descurajează şi în acelaşi timp încurajează. Arhitectonica dereglatǎ a ficatului nu se va mai restabili. Dar, celulele hepatice îşi păstrează capacitatea de regenerare, ceea ce permite compensarea funcţiei hepatice chiar şi în cazul cirozei hepatice. În funcţie de posibilitate, se înlătura cauza maladiei, de exemplu, în ciroza hepaticǎ alcoolicǎ se exclude alcoolul, în ciroza de origine virală se indicǎ tratament antiviral.

Alegerea schemei optime de tratament pentru fiecare pacient o poate face doar medicul specialist.

S-a demonstrat cǎ alcoolul contribuie la decompensarea şi la progresia cirozei, de aceea, se interzice folosirea oricărui tip şi a oricării cantităţi de alcool.

Doar în cazul îndeplinirii stricte a cerinţelor medicului, se poate obţine succes în tratamentul pacienţilor cu cirozǎ hepaticǎ.

Comportamentul pacientului în condiţii casnice determinǎ evoluţia bolii! Fiți cu noi pe facebook:

 

Sursa: Protocol clinic naţional „Ciroza hepatică compensată la adult”, Chişinău 2008

Medicina naturista

Pulbere de armurariu - câte o linguriță rasă de patru ori pe zi, în cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauză. 

Tinctură de anghinarea: se toacă mărunt 80 g de frunze. Se lasă la macerat timp de două săptămâni, în 150 ml de alcool de 75°. Se strecoară. Se iau câte 15 picături pe o bucățică de zahăr, de trei ori pe zi, înainte de mese. Este recomandat ca în timpul acestei cure să se consume foarte puțină carne și să se mănânce în schimb mai multe produse lactate (brânzeturi, iaurturi) și multe fructe și legume.

Vezi şi:

  1. Recomandări dietetice principale în caz de ciroză hepatică.
  2. Principii alimentare raţionale în caz de ciroză hepatică.