Fii Sanatos

Boala renală cronică şi persoanele în etate

Anual, la 13 martie, la nivel mondial se sărbătorește Ziua Mondială a Rinichiului. Acest eveniment a fost lansat în 2006, ca o initiaţivă comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie şi a Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Rinichiului. Scopul fiind informarea publicului despre manifestările maladiilor renale şi complicaţiile acestora, de a promova măsuri de profilaxie şi de a atrage mijloace financiare prin sponsorizări, donări, pentru ameliorarea asistenţei medicale a bolnavilor de boli cronice renale.  În anul 2014, genericul acestei zile este “ Boala renală  cronică  şi persoanele în etate”.

Prin această acţiune se atrage atenţia guvernelor, furnizorilor de servicii medicale, organizaţiilor ce activează în domeniul sănătăţii, medicilor şi pacienţilor privind evoluţia problemelor de sănătate şi celor socio-economice din cauza maladiilor renale. Scopul Campaniei de informare este de a familiariza populaţia despre bolile renale, depistărea  precoce, promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru prevenirea bolilor cronice renale.

Maladiile renale sînt foarte răspândite – devenind o reală problemă de sănătate publică. La nivel mondial circa 400 mln de persoane suferă de boala cronică renală, dintre care în jur de 4-6 mln persoane au insuficienţă renală cronică.

Boala renală cronică apare în urma leziunilor renale şi întreruperea funcţiei normale a rinichilor pentru o perioadă mai lungă de 3 luni. Bolile cronice de rinichi sunt periculoase deoarece de cele mai dese ori sunt depistate atunci când rinichiul este extrem de afectat şi lezat şi nu mai are posibilitatea de a se recupera în totalitate.

Principalii factori de risc ce pot duce la apariţia bolii renale cronice sunt:

• vîrsta (rinichii încep să scadă în dimensiuni începînd cu vîrsta de 35 de ani. Pînă la vîrsta de 80 de ani mai rămîne functională aproximativ 30% din masa renală );
• rasa (afro-americana şi rasa caucaziană sunt mai predispusi la boli renale cronice);
• genul (femeile au risc mai mare de a dezvolta boala renală cronică decît bărbaţii);
• istoricul familial (acesta este un factor de risc atît in dezvoltarea diabetului zaharat cît şi a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de apariţie a bolilor renale cronice);
• consumul  de alcool, drogurile (rinichii nu tolerează alcoolul deorece ei sunt acei care-l filtrează şi-l elimenă din organism);
• fumatul (în procesul fumatului substanţele toxice nimeresc în sînge prin intermediul plămînilor care mai departe prin rinichi sunt eliminate  din organism);
• alimentaţia neechilibrată şi folosirea în exces a sării şi zahărului.

Semnele de boală: Simptomele principale cuprind creşterea numărului de micţii, în special celor dureroase sau în timpul nopţii, micşorarea bruscă sau creşterea semnificativă a volumului zilnic de urină, dureri lombare, edeme, în special generalizate sau suboculare, creşterea tensiunii arteriale, dezvoltarea anemiei.

Multe simptome sunt nespecifice (ex. slăbiciune generală, fatigabilitate sporită, lipsa poftei de mîncare, greaţă, vomă etc.), şi relativ frecvent bolile cronice de rinichi decurg fără simptome.

Diagnisticul: boala de rinichi poate fi depistată devreme. Simple teste de laborator sunt efectuate pe probe mici de sânge (pentru a măsura conţinutul creatininei) şi urină (pentru a măsura excreţia creatininei şi albuminei). Majoritatea persoanelor la etapele timpurii de boală nu sunt diagnosticate. Depistarea precoce a insuficienţei renale este esenţială şi va permite un tratament adecvat înainte de apariţia complicaţiilor.

Screening-ul: Screening-ul trebuie să fie o prioritate pentru acele persoane considerate  la risc crescut de boli cronice de rinichi, şi anume:

• Pacienţii cu diabet zaharat şi hipertensiune arterială;
• Persoanele care sunt obeze sau fumează;
• Persoanele de peste 50 de ani;
• Persoanele cu un istoric familial de boli de rinichi, diabet zaharat, sau hipertensiune arterială.

Măsurile de prevenire: principalele măsuri de prevenire, care s-au dovedit a fi de succes în protejarea împotriva bolilor renale cât şi cardiovasculare, ţin de evitarea suprarăcelilor şi infecţiilor intercurente, evitarea supraefortului fizic şi intoxicatiilor cu diferite substante chimice şi medicamentoase, renunţarea la deprinderile daunatoare, in special la fumat şi consumul abuziv de alcool, respectarea regimului alimentar cu limitarea lichidului şi sării de bucătărie. Totodata, un rol important îl are tratamentul adecvat al maladiilor sistemice cu potențial de dezvoltare a afecțiunilor renale (diabet zaharat, hipertensiune arterială, bolile autoimune).

Leahu Olesea, medic igienist Fiți cu noi pe facebook: