20/10/17 (3401 vizualizari)
Inițiativa marcării Zilei Mondiale a Hepatitei aparține Alianței Mondiale pentru Hepatită și a fost susținută inițial de câteva țări din lume, fiind consemnată pentru prima dată pe 19 mai 2008. Din anul 2010, conform deciziei OMS, Ziua Mondială a Hepatitei este marcată și se desfășoară deja la nivel global, anual, pe data de 28 iulie. Evenimentul urmărește sporirea gradului de conștientizare de către societate a aspectelor referitoare la prevenirea, diagnosticul și tratamentul hepatitelor. În acest scop se organizează și se desfășoară mii de acțiuni, prin care este generat un interes public de proporții și sunt facilitate oportunități de inițiere și consolidarea unor progrese reale prin:
În acest an, acțiunile de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Hepatitei se desfășoară sub sloganul: „Oprește hepatita: aceasta depinde de tine” – astfel se face apel pentru schimbarea atitudinii față de această boală periculoasă și direcționarea eforturilor spre prevenirea ei. Abordarea de către OMS și parteneri a problemei hepatitelor virale este absolut temeinică, deoarece acestea și, în special, cele cu transmitere parenterală și sexuală, constituie o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, caracterizată prin răspândire, endemicitate, morbiditate și mortalitate sporită și o înaltă rată de invaliditate, condiționată de cronicizarea infecției. Conform estimărilor OMS, 2 miliarde de persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit purtători cronici, cu risc înalt de infectare cu virusul hepatitei D (VHD); circa 170 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC) și peste 10 milioane – cu virusul hepatitei D (VHD). Anual decedează de hepatita virală B peste 600 mii persoane, de hepatita virală C – peste 350 mii. Republica Moldova poate fi calificată în prezent drept o zonă cu endemicitate medie - frecvența decelării AgHBs variază în jur de 2-7%, riscul de infectare pe parcursul vieții constituind 20-60% pentru toate grupele de populație. Indicele morbidității prin hepatită virală B acută , în anul 2014, - a fost de 1,23, prin hepatită virală C – 1,67, prin hepatită virală D (HVD) – 0,19.
În Republica Moldova, pe parcursul anului 2014, au fost înregistrate: 1853 de cazuri noi de hepatite virale cronice. În republică sunt înregistrate cca. 40 mii de persoane infectate cu hepatite virale cronice.
Este important de menționat că, spre deosebire de hepatita virală C, pentru virusul hepatitei virale B există un vaccin precalificat de OMS cu o rată înaltă de protecție. Vaccinarea cât mai timpurie, oferă șansa unei vieți fără această infecție. În Republica Moldova imunizarea contra HVB este inclusă în Calendarul național de vaccinări și este gratuită atât pentru copii, cât și pentru adulții din populația cu risc sporit. Infecția cu VHB cronicizează și generează mult mai rar cancer hepatic sau ciroză.
Hepatita virală C este caracterizată printr-un indice de mutageneză foarte ridicat (80%), ce explică persistența îndelungată și generarea hepatitei cronice într-un număr sporit. Cazurile de hepatită cu VHC comportă un risc înalt pentru dezvoltarea ulterior a cancerului hepatic sau hepatitei cronice. Reducerea riscului de infectare prin hepatitele virale parenterale poate fi realizată prin:
În Republica Moldova, în ultima perioadă se atestă o creștere a incidenței hepatitei virale A. Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate 491 de cazuri de hepatita virală A (HVA). În structura de vârstă a morbidității prin HVA ponderea copiilor de vârsta 0-17 ani a constituit 79,2%. Este important de menționat, că persoanele care au suportat boala sau care au fost în contact cu persoane bolnave, dezvoltă o imunitate protectivă de lungă durată (pe viață). Prin urmare, cazurile de HVA se înregistrează preponderent la copiii de vârstă preșcolară sau la cei din clasele primare, rar se atestă la adolescenți și mai rar la persoanele adulte. Predominant, mecanismul de transmitere a VHA este fecal-oral, în mod direct prin intermediul mâinilor murdare sau indirect, prin intermediul diferitor obiecte din mediul înconjurător. În prezent sunt recunoscute 3 căi de transmitere a HVA – hidrică, habituală și alimentară. Măsurile de bază în prevenirea HVA sunt cele sanitare-igienice, focusate pe întreruperea mecanismului fecal-oral de transmitere a agentului patogen. Printre acestea sunt: Fiți cu noi pe facebook:
sursa - cnsp.md