Fii Sanatos

Curiozităţi despre amnezie

Amintiri” din copilărie”

Călătorind prin lume cu un copil de 3 ani, poți fi sigur că peste 4 ani, el nu-şi va mai aminti nimic din cele întîmplate.

Savanții din Universitatea Emory (SUA) au depistat că vîrsta de 7 ani este vîrsta la care se instituie „amnezia infantilă”. Adică după vîrsta de 7 ani, copilul nu-şi va mai aminti nimic din cele întîmplate anterior. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că pînă la vîrsta de 5-7 ani, în memorie rămîn stocate în jur de 63%-73% din amintiri, iar la copii cu vîrsta de 8-9 ani – doar 35%.

După părerea savantului canadian Paul Frakland, amnezia infantilă se instalează din cauza hipocampului, care "până la vîrsta de 4-5 ani este destul de dinamic şi nu poate stoca stabil informația”. În urma procesului de formare a neuronilor noi, memoria poate fi dereglată.

Despre” omul fără memorie”

Henry Gustav Moleson a fost cel mai cunoscut și, probabil, cel mai studiat pacient de către neurofiziologi. Datorită lui, mecanismele de funcționare ale memoriei au fost în mare parte elucidate. La vârsta de 9 ani Moleson a fost implicat într-un accident rutier, după care au apărut crize de convulsii epileptice. La 27 ani, din cauza crizelor epileptice frecvente, a fost nevoit să abandoneze serviciul de automecanic, iar medicii i-au propus operația de înlaturare totală a hipocampului (pînă atunci se efectua doar înlăturarea parțială). În rezultat, la Moleson dispar crizele epileptice, dar se instalează amnezia anterogradă - el nu putea memoriza nimic din ce se întîmpla după operație și a trăit astfel pîna la vîrsta de 55 ani. Studiind creierul lui Moleson, savanții au descoperit că în ambele emisfere cerebrale s-a păstrat o cantitate mare de substanță din hipocamp. Dar extirparea cortexului entorinal, ce unește hipocampul cu restul creierului și asigură un schimb permanent de informații în hipocamp, probabil a dereglat funcționalitatea normală a acestui compartiment al creierului.

Despre amnezie și migrenă

Americanul Michael Boatwright, în vîrstă de 61 ani, a fost găsit fără cunoștință în numărul unui hotel californian. După ce și-a revenit, el a început să vorbească în limba suedeză și se prezenta ca Joahn Eck. Nu și-a putut aminti nimic din viața precedentă, nu se recunoștea în oglindă și nu știa nici un cuvînt în limba engleză. Mai tîrziu s-a aflat că el a locuit în Suedia în perioada anilor 1981 pînă în 2003. După examinare, medicii i-au stabilt diagnosticul de “amnezie globală tranzitorie”. Ea poate fi greu diferențiată de amnezia imediată, care poate apare după suportarea unui ictus sau a unei crize epileptice. Persoana poate uita momentele ce i s-au întîmplat o oră în urmă, o săptămînă sau un an în urmă. Cauzele acestei stări nu sunt cunoscute, dar ca factori predispozanți pot fi suprarăceala sau supraîncălzirea bruscă, sex, unele proceduri medicale (angiografie, endoscopie), trauma cranio-cerebrală sau stres puternic. Cel mai frecvent sunt afectate persoanele peste 50 ani și cele cu migrene frecvente. Amnezia trece desinestătător și nu influențează starea de mai departe a pacientului.

Despre cazurile când “uiți ce vrei să faci”

Situația cînd intri în cameră și nu ții minte ce ai vrut sa faci - e destul de tipică. Și totuși, studiile, în rezultatul cărora s-au confirmat unele din teorii,s-au efectuat de abia în anul 2011. Savanții Universității Notre-Dame (SUA) au descoperit că anume trecerea de ușă și stimulează aceste lapsuri în memorie. ”Cînd intrați sau ieșiți pe ușă, în creier are loc fenomenul de separare a evenimentelor, ”hotarul dintre evenimente”, care separă evenimentele active și le depozitează în așa-zisa “arhivă”, explică profesorul Cabriel Radwanska, conducatorul studiului. Este dificil să-ți amintești hotărîrea luată în cealaltă cameră, deoarece ea a fost deja arhivată”. Cînd participanții la studiu doar se plimbau prin cameră, memoria nu era afectată. Dar trecerea pe ușă în altă cameră ducea la amnezie, iar hotărîrea luată în camera precedentă era uitată. Și nici revenirea la punctul inițial nu ajuta la restabilirea memoriei „pierdute”.

Despre medicamentele împotriva amintirilor neplăcute

Savanții au folosit preparatul medicamentos propranolol, utilizat de obicei, în tratamentul hipertensiunii arteriale, ca să micșoreze intensitatea amintirilor a 19 victime a accidentelor și violurilor. Medicii interogau pacienții, care descriau amintirile acelor momente dureroase, petrecute 10 ani în urmă. Unii pacienți primeau medicamentul, iar altii-placebo. După o săptămînă, pacienții ce primeau preparatul erau mai puțin stresați de amintirile neplăcute, cînd își aminteau de trauma suferită.

Cum acționează propranololul? Cînd o persoană îsi amintește un episod traumatic din viața sa, la suprafață ies mai multe detalii, decît în cazurile neînsemnate. Și dacă excesul de adrenalină ne face să memorizăm și să reproducem aceste evenimente, atunci se poate de presupus că deficitul de adrenalină ne va ajuta să uităm. Anume în aceasta și constă acțiunea propranololului - el inhibă eliminarea adrenalinei, care contribuie la memorizarea detaliilor. Preparatul nu” șterge” amintirile, ci le face mai puțin dureroase și mai abstracte.

Fotografiile în lupta cu amnezia

Camera digitală SenseCam a fost pentru prima dată prezentată în Cambridge, în 2007 și a început să fie folosită de către savanții britanici pentru reabilitarea persoanelor cu dereglări severe ale memoriei autobiografice. Camera se poartă la gît și la fiecare 30 de secunde automat fotografiază mediul ambiant și, de asemenea, de fiecare dată cînd se schimbă iluminarea sau acțiunile persoanei date. Camera păstrează circa 30 mii de poze,ce constituie aproximativ 2 săptămîni. Este dovedit faptul că vizionarea rapidă a acestor poze la sfîrșitul zilei stimulează memoria pacienților și aceste amintiri se păstreaza, cel puțin, timp de cîteva luni. Fiți cu noi pe facebook:

Elena Erovichenkova