Fii Sanatos


Despre diabetul zaharat de tip 1 - Școlarizarea pacientului cu diabet

20/10/17 (822 vizualizari)

Diabetul zaharat este o boală cronică, ce nu poate fi vindecată cu mijloacele actuale, dar poate fi controlată. Scopul este prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor.

Principii de tratament

  • insulinoterapia este indispensabilă;
  • administrarea insulinei trebuie să mimeze cît mai fidel ceea ce se întîmplă în mod fiziologic la cei fără diabet. Aceasta se poate realiza prin administrarea de prize multiple de insulina cu acţiune rapidă preprandială şi a unei prize de insulina cu acţiune prelungită la culcare;
  • alimentaţia trebuie adaptată caloric şi nutritiv;
  • orarul, cantitatea şi conţinutul meselor trebuie corelate cu insulinoterapia şi activitatea fizică;
  • automonitorizarea este o metodă extrem de utilă controlului glicemic;
  • este necesară respectarea programului de monitorizare, de screening al complicaţiilor şi de evaluare globală periodică.

Planificarea alimentării

  • Pentru a avea suficientă energie Dumneavoastră trebuie să consumaţi o cantitate suficientă de glucide aşa ca: pîine, paste făinoase, orez, cartofi şi fructe. Aceste produse trebuiesc divizate în trei părţi de bază şi 2-3 alimentări suplimentare pe parcursul zilei.
  • Zahărul, mierea, bomboanele şi băuturile răcoritoare NU trebuie să se conţină în regimul alimentar de bază al Dumneavoastră, însă POT FI consumate, PENTRU A COMPENSA ACTIVITATEA FIZICĂ EXCESIVĂ sau ÎN CAZ CÎND NIVELUL GLUCOZEI ÎN SÎNGE ESTE SCĂZUT.
  • Ţineţi minte:Planul dietei dumneavoastră îl elaboraţi împreună cu medicul curant.
    • Hrana ce conţine glucide duce la majorarea glucozei în sînge.
    • Insulina reduce conţinutul glucozei în sînge.
    • Activitatea fizică scade conţinutul glucozei în sînge.
    • Cantitatea insuficientă de glucide consumată poate duce la dezvoltarea stării de hipoglicemie.
  • Sfaturi utile:
    • Serviţi masa la timp, nu ignoraţi orele de masă.
    • Străduiţi-vă să consumaţi aceeaşi cantitate de hrană în fiecare zi.
    • Dacă planificaţi intensificarea activităţii fizice, este absolut necesar să consumaţi o cantitate suplimentară de glucide, de exemplu un pahar de suc sau o bucată de pîine, întrucît majorarea activităţii fizice duce la micşorarea nivelului de glucoza în sînge.
    • Deseori determinarea nivelului glucozei în sînge vă oferă posibilitatea de a deosebi şi înţelege impactul activităţii fizice şi a diferitor produse alimentare asupra concentraţiei de glucoza în sînge.
    • Aceasta vă va oferi un mod mai liber de viaţă.
    • Alcoolul micşorează concentraţia glucozei în sînge, de aceea dacă serviţi alcool, atunci neapărat serviţi şi ceva hrană. 
  • Trebuie să reduceţi la maximum consumul alcoolului. NOTĂ! Diabetul zaharat nu se tratează cu alcool!
    • Puteţi servi doar băuturi ce nu conţin zahăr.
    • Purtaţi întotdeauna cu sine zahăr şi dropsuri. Dacă nivelul glucozei în sînge va scădea considerabil, mîncaţi imediat cîteva bucăţi de zahăr sau serviţi ceai dulce, suc.

Insulinoterapia

Tipurile de insulina şi acţiunea lor:

  • insuline cu acţiune - rapidă (insuline transparente);
    • prelungită (insuline suspensii ce trebuie agitate înainte de utilizare).
  • concentraţia insulinelor - flacoane de 10 ml -100 Un/ml;
    • cartuşe de l,5 ml, 3 ml - 100 Un/ml pentru Pen-uri

Informaţii practice privind insulinoterapia

  • Insulina se păstrează la 5oC. Vara trebuie ţinută la frigider (dar nu în congelator), iar iarna între ferestre.
  • Pe fiecare flacon este menționată data expirării, care trebuie respectată.
  • În caz de călătorii, insulina se va păstra în bagajul de mînă, dar se va asigura şi o rezervă
  • În anumite condiţii, insulinele cu acţiune rapidă şi lentă pot fi amestecate în aceeaşi seringă, dacă pH lor este compatibil. În acest caz se absoarbe în seringă întîi insulina rapidă şi apoi cea lentă. În prezent există insuline premixate, cu un conţinut de insulină rapidă între 10 şi 50%, care sunt preferabile.
  • Locul injecţiei trebuie permanent schimbat cu 2-3 cm, menţinîndu-se aceeaşi zonă (abdomen, coapse etc.). Cînd se schimbă zona, trebuie ţinut seama de curba de absorbţie a insulinei specific acesteia: cea mai rapidă din peretele abdominal, cea mai lentă, din regiunea deltoidiană.
  • Insulinele se administrează înaintea meselor. Dacă la testare glicemia este pînă la 6,6 mmol/l, pacientul poate mînca imediat, iar dacă glicemia este mai mare masa trebuie întîrziată cu 30-60 minute. Cînd testarea nu este posibilă, insulina poate fi administrată înaintea meselor astfel: cu 15 – 30 minute pentru cele rapide, cu 45 minute pentru cele intermediare şi cu 60 minute pentru cele lente.
  • Fiecare pacient (după vîrsta de 10 – 12 ani ) trebuie să-şi facă singur injecţia cu insulină. Opoziţia cea mai mare se înregistrează la persoanele mai vîrstnice de la ţară. Pacientul nu trebuie să părăsească spitalul pînă cînd medicul nu asistă la modul în care pacientul îşi administrează insulina, fără nici un sprijin sau îndrumare.
  • Seringa „de unică folosinţă” poate fi utilizată de mai multe ori de către aceeaşi persoană. Seringa nu trebuie ţinută sau spălată în alcool, întrucît resturile de alcool inactivează insulina de la administrarea ulterioară. Spălarea nu se face cu ser fiziologic steril. Numai dopul de cauciuc al flaconului şi suprafaţa pielii unde se face injecţia se şterg cu alcool. După ştergerea pielii se aşteaptă un minut pînă cînd aceasta se usucă.
  • Înainte de a absorbi insulina în seringă, flaconul se încălzeşte între palme. Insulinele intermediare sau lente se agită pentru omogenizare. Se introduce aer în flacon, proporțional cu cîte unităţi de insulină vor fi extrase.
  • Injectarea trebuie făcută strict subcutanat, adică la 1,0 – 1,5 cm adîncime în pliul cutanat. Injectarea intradermică întîrzie rezorbţia, în timp ce injectarea intramusculară sau intravenoasă (care trebuie verificată prin aspirare), precipită intrarea în acţiune a insulinei.
  • Injectarea insulinei trebuie să fie nedureroasă. Durerea poate fi cauzată de: folosirea insulinei prea reci; ac uzat; resturi de alcool rămase pe piele; injectare intradermică.

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat”, Chişinău 2012