Fii Sanatos

Migrena... Întrebări și răspunsuri

AVEŢI OARE MIGRENĂ SAU NU?

Nu toate durerile de cap sunt migrene.
Pentru a stabili diagnosticul de migrenă există nişte criterii speciale, care au fost propuse de un grup de specialişti (experţi) internaţionali. Ele permit practic fiecăruia dintre noi să ştim şi să găsim răspunsul la întrebarea– avem migrenă sau nu?

CE ESTE MIGRENA?

Migrena este o problemă medicală. Ea se manifestă în formă de accese cu o frecvenţă diversă: de la câteva accese pe an până la dureri de cap cotidiene. Durerea de cap migrenoasă, de regulă, este de intensitate medie sau severă, iar uneori între accese poate persista un fundal dureros. Pentru migrenă este specifică asocierea durerii de cap cu greaţă, uneori vomă sau/şi cu o sensibilitate mărită la lumină şi la zgomote. Dacă Dvs. suferiţi de dureri de cap, care sunt asociate cu greaţă sau cu sensibilitate exagerată la lumină şi gălăgie, şi mai ales dacă durerea împiedică efectuarea activităţilor zilnice, probabilitatea că aveţi migrenă este mare.

AVEŢI MIGRENĂ (sunteţi migrenos) DACĂ...

• aţi suferit sau suferiţi acum de dureri de cap, care au avut cel puţin 2 din următoarele 4 semne caracteristice:
  • durere localizată într-o jumătate de cap (dreapta sau stânga),
  • durere pulsatilă (care zvâcneşte),
  • durere de intensitate moderată sau severă (care împiedică activităţile zilnice)
  • durere agravată de efort, de activităţi fizice (aşa ca urcatul scărilor, ridicarea unui obiect sau aplecarea)
• această durere de cap trebuie să fie asociată cel puţin cu unul din următoarele semne suplimentare:
  • lumina sau zgomotele deranjează;
  • greţuri sau vome.
• această durere a durat de la 4 până la 72 de ore (dacă durerea n-a fost tratată sau dacă tratamentul a fost ineficient) şi s-a produs cel puţin de 5 ori în viaţă.

Dacă aţi suferit din cauza celor enumerate mai sus şi dacă aţi fost examinat cel puţin o dată de un neurolog, care a afirmat că examenul neurologic este normal, Dumneavoastră aveţi migrenă.

TIPURILE DE MIGRENĂ

• Cea mai răspândită formă de migrenă este migrena fără aură. Circa 75-80% din pacienţii cu migrenă, suferă de migrenă fără aură şi doar la 1-2 din 10 pacienţi cu migrenă se întâlneşte migrena cu aură. Foarte rar, pacienţii cu migrenă pot avea doar aură, fără durere de cap, aşa numita „migrenă decapitată”, care mai frecvent se întâlneşte la persoanele de vârstă avansată.
• migrena cu aură

Unii pacienţi cu migrenă (mai puţin de 20%) mai prezintă la începutul crizei migrenoase, care a fost descrisă mai sus, nişte simptome neurologice numite aură migrenoasă, care durează de la câteva minute până la o oră.

Aceste simptome sunt cel mai frecvent vizuale: pierderea unei părţi a câmpului vizual, luminiţe sau steluţe sclipitoare, senzaţia de linii frânte sau zigzaguri in faţa ochilor. Alteori ele pot fi senzitive (amorţeli, furnicături într-o jumătate a corpului) sau motorii (pierderea forţei musculare într-o jumătate a corpului) sau poate fi perturbat limbajul (greşeli în alegerea cuvintelor necesare). Aceste tulburări apar, de obicei, înaintea durerii de cap şi dispar atunci, când ea survine. În asemenea cazuri este vorba despre o migrenă cu aură. Acest diagnostic necesită precauţii particulare privind tratamentul, dar nu constituie un pericol pentru viaşă, chiar dacă tulburările sunt spectaculoase şi înspăimântătoare.

• forme rare de migrenă:
  • migrena hemiplegică – durerea de cap este asociată cu slăbiciunea unei jumătăţi a corpului;
  • migrena bazilară – durere de cap asociată cu vertij;
  • migrena oftalmoplegică – durere de cap însoţită cu dublarea obiectelor (diplopie) şi închiderea ochiului;
  • migrena retiniană – are loc orbirea unui ochi pe o scurtă perioadă de timp.

La orice pacient cu migrenă (cu aură sau fără ea), mai pot fi observate şi alte simptome ce apar înaintea crizei de migrenă: acesta este prodromul. Este vorba de aşa tulburări, ca foamea sau din contra absenţa completă a poftei de mâncare, căscatul, iritabilitatea exagerată, tristeţea inexplicabilă sau excitaţia. Pacientul migrenos poate remarca aceste tulburări cu câteva ore sau chiar cu o zi înaintea crizei. Este util de a le cunoaşte şi a le observa, deoarece ele permit administrarea precoce a unui tratament preventiv.

ESTE OARE MIGRENA O MALADIE FRECVENTĂ?

Se consideră, că migrena afectează aproximativ 15-20% din populaţie, (femeile suferă de 2-3 ori mai frecvent decât bărbaţii). Cercetările populaţionale efectuate recent în Republica Moldova au constatat faptul, că circa 20% din populaţie au migrenă, marea majoritate fiind diagnosticată şi tratată incorect.

TREBUIE DE EFECTUAT EXAMENE SUPLIMENTARE ÎN MIGRENĂ?

Dacă crizele de durere de cap corespund criteriilor de diagnostic prezentate mai sus şi dacă rezultatele examenului neurologic sunt normale, nu este nevoie de a efectua investigaţii suplimentare.

Din contra, trebuie să apară dubii de diagnostic în cazurile când crizele de dureri de cap apar după vârsta de 40 de ani, deoarece de obicei, migrena debutează în copilărie, adolescenţă sau la un adult tânăr. De asemenea, necesită atenţie cazurile, când la pacientul migrenos apar dureri de cap ce se deosebesc de crizele sale obişnuite de migrenă.

ATENŢIE!

Următoarele forme de cefalee necesită o consultaţie obligatorie a specialistului în problema cefaleelor:

• dureri de cap foarte puternice, de tipul „lovitură de trăsnet”,
• apariţia durerii de cap după vârsta de 40 de ani,
• dureri de cap violente asociate cu vomă,
• cefalee cu aură, mai ales aură prelungită (mai mult de o oră) şi complexă,
• cefaleea „în ciorchine” (cefaleea „cluster” – durere unilaterală foarte puternică în regiunea orbitei şi tâmplei asociată cu înroşirea ochiului, lăcrămaţie şi alte simptome,
• cefalee care se amplifică la efort fizic, tuse, încordare musculară şi la trecerea din poziţie orizontală la cea verticală,
• cefaleea care şi-a schimbat caracterul şi intensitatea,
• cefaleea farmacorezistentă (când medicamentele contra durerii încetează să mai fie eficiente).

În toate aceste situaţii, Dumneavostră trebuie numaidecât să consultaţi medicul neurolog sau specialistul în problema cefaleelor (Centrul Naţional de Cefalee şi Tulburări Vegetative). Cele mai necesare examinări în acest caz sunt: rezonaţă magnetică cerebrală sau tomografia computerizată cerebrală, fundul ochiului, electroencefalografia, examenul dopplerogradic al vaselor extra- şi intracraniene, examenul biochimic al sângelui - toate acestea fiind indicate la decizia medicului.

DE CE APARE MIGRENA?

S-ar putea spune, că migrena este o maladie legată cu o „greşeală a reglării” centrelor situate în creier, care au o sensibilitate exagerată faţă de unii factori declanşatori (vezi tabela factorilor provocatori ai migrenei prezentată mai jos). Unul din aceşti factori sau asocierea a mai mulţi dintre ei (stres + zgomot + scăderea nivelului de estrogeni, spre exemplu) stimulează excesiv aceste centre, care produc descărcări în nervii arterelor feţei şi capului.

Această excitare provoacă o inflamaţie neurogenă dureroasă în jurul arterelor, iar inflamaţia neurogenă provoacă dilatarea vaselor. Deoarece arterele dilatate pulsează, durerea de cap este zvâcnitoare. În acelaşi timp, nervii transmit această excitare şi la alte centre cerebrale, care provoacă greţuri, vome, paliditate a feţei, senzaţia de slăbiciune. Se excită puternic şi scoarţa cerebrală, ca rezultat pacienţii suportă rău zgomotele, lumina puternică, unele mirosuri.

Această sensibilitate exagerată a sistemului nervos este legată de o predispoziţie genetică (aproape întotdeauna într-o familie sunt mai mulţi pacienţi migrenoşi) şi această predispoziţie face că să se secrete în creier nişte substanţe chimice speciale, denumite mesageri (neurotransmiţători) cerebrali, aşa cum este, de exemplu, serotonina, bradichinina, substanţa P şi altele.

Factorii declanşatori (trigeri) ai crizei de migrenă

Urmează o listă de factori provocatori frecvenţi ai accesului de migrenă. Aceştia pot fi mult mai mulţi, iar pacientul trebuie să-i scoată în evidenţă pe cei mai frecvenţi – completând în fiecare zi – agenda (zilnicul) durerilor de cap.

• factori psihologici – anxietate, conflicte, stres, şoc psihologic, emoţii puternice (nelinişte, panică, tristeţe, frica, senzaţie de nefericire, sau din contra - bucurie, euforie, senzaţie de fericire).
• modificarea modului de viaţă – schimbarea locului de trai, locului de muncă, şomajul, vacanţă, călătorii, surmenaj.
• alimente – alcool (mai des vin roşu, şampanie ş.a.), ciocolată, caşcaval, produse afumate, citrice, produse grase, prăjite, nuci.
• deprinderi alimentare - foame, post, servirea neregulată a meselor, hipoglicemie.
• factori hormonali – menstruaţie, contraceptive orale, perioada de menopauză, tratamentul hormonal.
• factori sensoriali – lumina, zgomot, mirosuri, vibraţie.
• factori de climă – schimbarea timpului, vânt rece sau cald, furtună, căldură umedă ş.a.
• alţi factori – traumatism cranio-cerebral, ritmul somnului (puţin somn, mult somn), exerciţii fizice, altitudine, medicamente vasodilatatoare, etc.

LA CE VÂRSTĂ DEBUTEAZĂ DE OBICEI MIGRENA?

Cu toate că există o predispoziţie faţă de migrenă, persoana poate fi migrenoasă fără a avea accese de migrenă şi fără a cunoaşte factorii declanşatori ai migrenei până la un anumit timp. Ulterior din cauza unor anumite situaţii (maladii somatice, stresuri, modificări hormonale, intervenţii chirurgicale, traumatisme cranio - cerebrale sau schimbarea caracterului de activitate, stilului de viaţă) subiectul migrenos începe să devină mai sensibil la factorii declanşatori enumeraţi mai sus.

După cum a fost menţionat, intensitatea unuia din aceşti factori (de exemplu, modificările hormonale în timpul menstruaţiei) sau asocierea a mai multor factori (excesul de somn, hipoglicemia) stimulează excesiv centrele creierului care declanşează migrena.

Aceste circumstanţe pot apărea foarte devreme, în copilărie sau în perioada de pubertate, sau se pot manifesta mai târziu.
Aşadar, subiectul nu devine migrenos, ci se naşte migrenos.

CUM EVOLUEAZĂ ACCESELE DE MIGRENĂ ÎN CURSUL VIEŢII?

Accesele de migrenă au frecvent fluctuaţii în cursul vieţii hormonale la femeie:

• migrena legată de menstruaţie (migrena menstruală sau catamenială) se caracterizează prin crize, care survin exclusiv în timpul menstruaţiei (cu 2 zile înaintea, în timpul sau cu 2 zile după menstruaţie). În caz dacă nu se mai înregistrează alte accese migrenoase în afara perioadelor de menstruaţie se recomandă instituirea unui tratament preventiv hormonal.
• medicamentele contraceptive orale administrate agravează uneori migrena, dar cel mai des – nu au influenţă asupra evoluţiei migrenei, care de altfel, nu constituie o contraindicaţie pentru administrarea contraceptivelor orale. În mod obişnuit, dacă accesele de migrenă devin mai intense sau mai frecvente sub influenţa unui anumit contraceptiv hormonal, este necesar de a schimba medicamentul.
• sarcina este un excelent tratament al migrenei... Ea, de obicei, ameliorează considerabil maladia migrenoasă.
• menopauza: 1/3 din femeile care suferă de migrenă se ameliorează sau chiar se debarasează complet de accesele migrenoase în timpul menopauzei.

Tratamentul hormonal de substituţie aplicat frecvent în menopauză poate duce la reapariţia acceselor migrenoase odată dispărute, dar prezenţa migrenei nu este o interdicţie pentru administrarea acestui tip de tratament.

Totuşi, în acelaşi timp, la o parte din femei, perioada de menopauză sau chiar premenopauză poate mări considerabil frecvenţa acceselor de migrenă, transformând-o în migrenă cronică.

NETRATATĂ LA TIMP MIGRENA POATE DEVENI CRONICĂ

Important este de a reţine, că a fi migrenos - nu înseamnă a fi condamnat pentru toată viaţa de a avea accese migrenoase. Migrena se poate agrava în anumite perioade ale vieţii sau în timpul unor încercări dificile din punct de vedere psihologic, şi din contra – durerile de cap migrenoase pot dispărea pentru perioade lungi de timp.

CARE GREŞELI DE ORIENTARE DIAGNOSTICĂ TREBUIE EVITATE?

Anumite tulburări care fac parte din criza de migrenă pot uneori orienta diagnosticul într-o direcţie greşită. O cunoaştere mai bună a acestor semne permite de a evita multiple investigaţii şi examene suplimentare excesive, oferind posibilitatea de concentrare asupra tratamentului migrenei.

• Simptome digestive

Greţurile şi vărsăturile sunt frecvent întâlnite în timpul crizei de migrenă; ele fiind legate de dereglarea funcţiei centrului cerebral de vomă situat la nivelul trunchiului cerebral, fapt care condiţionează diverse simptome digestive, aşa ca: încetinirea digestiei, greţuri, diminuarea motilităţii gastrice, diaree, etc.
Nu este nevoie de a efectua investigaţii ale tractului gasto-intestinal, dacă alte semne ale crizei migrenoase sunt prezente (vezi criteriile de diagnostic ale migrenei).

• Simptome vizuale

Este cunoscut deja că, sensibilitatea la lumină (fotofobia) face parte din semnele crizei migrenoase şi că unele crize de migrenă pot fi precedate de aură vizuală. Aceste tulburări nu sunt legate de o maladie oftalmologică, dar de însuşi criza de migrenă. De obicei, pacienţii cu migrenă adesea suportă rău gălăgia, lumina puternică şi mirosurile puternice chiar şi în lipsa durerilor de cap migrenoase.

• Dureri cervicale

Aceste dureri pot fi observate frecvent la pacienţii migrenoşi chiar în absenţa oricărei probleme cervicale şi nu sunt altceva decât o localizare a durerii migrenoase la ceafă şi în zona gâtului cu încordarea muşchilor cervicali, iar uneori şi în rezultatul unei poziţiei incomode a capului şi gâtului suferindului pentru a căuta să micşoreze intensitatea durerii. Adesea pacienţii consideră că durerile cervicale sunt provocate de tulburarea circulaţiei sanguine („nu ajunge sânge la cap”, sau de osteocondroză cu compresia discului – hernie). Această părere greşită duce adesea la un tratament incorect.

• Căutarea unei explicaţii

În afara de simptomele deja menţionate mai pot apărea alte întrebări; de exemplu în cazul când cefaleea de obicei unilaterală se poate localiza în zona sinusului maxilar, frunţii sau dinţilor/gingiilor. Căutarea unei cauze ipotetice dentare sau legată cu sinuzita maxilară poate conduce la greşeli de diagnostic şi tratament (de ex., înlăturarea unui dinte, care nu duce la stoparea crizelor de migrenă, etc.).

CARE SUNT TRATAMENTELE POSIBILE ALE CRIZEI DE MIGRENĂ?

Medicamentele utilizate pentru a calma criza de migrenă sunt, de obicei:

• analgezice (medicamente contra durerii)
• antiemetice (medicamente contra vărsăturilor)
• antiinflamatorii (medicamente contra inflamaţiei şi durerii)
• medicamente specifice anti-migrenoase: ele au o acţiune de constricţie a vaselor (vasoconstrictoare), adică înlătură dilatarea vaselor arteriale, care este unul din semnele anormale din timpul crizei de migrenă.

În prezent există numeroase medicamente eficiente pentru a stopa criza de migrenă. În sfera terapiei migrenei s-au semnalat progrese recente, despre care vă poate informa neurologul specialistul în domeniul cefaleelor. El va putea determina soluţia optimă pentru a trata migrena Dvs.

Câteva momente importante:

• Medicamentele analgezice şi anti-inflamatorii trebuie luate devreme, la apariţia primelor semne ale crizei de migrenă fiind asociate cu medicamente antiemetice (contra greţurilor şi vomei), care vor amplifica peristaltica stomacului şi vor favoriza absorbţia medicamentului.
• Medicamentele vasoconstrictoare trebuie luate doar în cazul, dacă a început şi durerea de cap.
• Dacă vomismentele sunt pronunţate, trebuie găsite alte căi de administrare a medicamentelor (supozitoare, spray nazal, injecţii subcutanate sau intramusculare).
• Nu este admisibil de a lua zilnic medicamente pentru stoparea crizelor de migrenă. Dacă acest fapt devine necesar din motivul frecvenţei mari a crizelor migrenoase, trebuie să vă adresaţi numaidecât medicului specialist în problema durerilor de cap, pentru ca el să vă stabilească un tratament profilactic (de prevenţie) al migrenei cronice.

Este de notat faptul, că pacienţii cu migrenă manifestă frecvent tendinţa de a se trata de sine stătător. În prezent se cunoaşte, că administrarea zilnică a analgezicelor condiţionează asocierea la accesele de migrenă şi a altei forme de durere de cap, aşa numitei „cefalee de abuz medicamentos”, care constituie un fundal dureros permanent, sub formă de cască, care stimulează administrarea din nou a remediilor analgezice, ce menţin durerea şi consecutiv – duc la formarea unui cerc vicios.

Tratamentul acestei situaţii constă în stoparea medicamentelor analgezice, deoarece în asemenea cazuri este vorba de abuz sau de toxicomanie cu medicamente contra durerii. Se consideră că un subiect migrenos are un risc sporit de a dezvolta cefalee cronică cotidiană prin abuz medicamentos, administrând zilnic şi timp îndelungat, o dată sau de câteva ori în zi medicamente analgezice.

EXISTĂ OARE TRATAMENT PROFILACTIC (DE PREVENŢIE) PENTRU MIGRENĂ?

Da, există şi el este absolut necesar atunci, când pacientul are mai mult de 2 – 4 accese de durere de cap pe lună. Acest tip de tratament necesită administrarea zilnică a unui medicament, care va avea un efect de profilaxie pentru crizele de migrenă. Mai multe categorii de medicamente pot fi utilizate în acest scop. Anumite preparate medicale acţionează asupra vaselor, împiedicând dilatarea lor şi inflamaţia, care se produce în peretele lor în timpul crizei migrenoase. Altele îşi manifestă acţiunea asupra transmisiei informaţiilor dureroase de către sistemul nervos central.

Tratamentul de prevenţie trebuie efectuat cel puţin 3 luni pentru a putea judeca despre eficienţa lui. Este, deci, foarte important de a-l continua atât timp, cât este nevoie şi de a nu-l întrerupe prea repede şi de sine stătător.

Unele incomodităţi şi deranjamente neesenţiale pot surveni în timpul oricărui tratament medicamentos de prevenţie. Pacienţii cu migrenă sunt adesea foarte sensibili la efectele nedorite ale medicamentelor. Se recomandă, deci, de a debuta tratamentul treptat, începând cu doze mici şi mărind progresiv dozele până se ajunge la doza necesară.

Prima apreciere a eficienţei terapeutice poate fi făcută după 2-3 luni de tratament profilactic. Este foarte necesar de a îndeplini o agendă (zilnic) al migrenelor în timpul acestui tratament pentru a putea măsura mai precis frecvenţa, intensitatea şi durata crizelor, şi pentru a putea aprecia mai obiectiv evoluţia maladiei sub influenţa tratamentului. În plus la aceasta, datorită agendei durerilor de cap se mai poate scoate în evidenţă şi factorii declanşatori ai migrenei.

Dacă tratamentul profilactic este eficient, el trebuie urmat timp de câteva luni, în mediu de la 6 luni până la 1 an. Tratamentul va permite în această perioadă de a evita crizele migrenoase. Dacă eficienţa tratamentului este satisfăcătoare, se propune în mod obişnuit de a minimaliza progresiv doza la termenul cuvenit. Tratamentul profilactic poate fi reluat ulterior doar în cazul reapariţiei crizelor frecvente.

Faptul că luaţi un tratament profilactic nu interzice de a lua medicamente de stopare a crizei migrenoase, dacă ea survine chiar în pofida tratamentului de prevenţie. Trebuie doar de respectat regulile asocierii medicamentelor, deoarece anumite asocieri sunt contraindicate. Medicul şi farmacistul vă vor informa despre aceste situaţii. Îi puteţi ajuta prin semnalarea tuturor medicamentele pe care le luaţi contra migrenei sau eventual pentru alte probleme de sănătate.

MAI SUNT ŞI ALTE SOLUŢII DECÂT TRATAMENTUL MEDICAMENTOS?

Pe lângă tratamentele medicamentoase propuse pacienţilor cu migrenă este foarte util de a cunoaşte şi respecta unele reguli de igienă a vieţii:

• Este foarte benefic de a observa şi înlătura (în măsura posibilităţilor) factorii declanşatori ai crizei de migrenă. Dar trebuie luaţi în consideraţie doar factorii responsabili sistematic de survenirea crizelor de migrenă:
  • ei pot fi alimentari (mese copioase, bogate in grăsimi, alcool, ciocolata, citrice, produse afumate, etc.) şi trebuie, în măsura posibilităţilor, evitaţi.
  • ei pot fi hormonali. Survenirea migrenei sistematic în timpul menstruaţiei poate ghida medicul Dvs. spre căutarea unor medicamente de prevenţie.
  • Apariţia migrenelor în cursul administrării unui medicament hormonal pentru contracepţie poate condiţiona necesitatea schimbării acestui medicament.
  • reducerea, lipsa sau excesul somnului favorizează apariţia crizei de migrenă. Respectarea igienei somnului (durată suficientă a somnului nocturn, compensarea unei datorii de somn printr-o siestă sau evitarea unor treziri foarte târzii în week-end) vor permite de a evita unele crize.
  • fumatul nu este un factor declanşator al crizei, dar constituie un factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale chiar şi la persoanele tinere ce suferă de migrenă. Asocierea dintre fumat, contraceptive orale şi migrenă majorează considerabil riscul survenirii unui accident vascular cerebral. Un pacient cu migrenă trebuie să evite fumatul, cu atât mai mult dacă este vorba despre o femeie, care are migrenă şi utilizează contraceptive hormonale orale.
  • alţi factori, aşa ca stresul, nervozitatea excesivă, anxietatea trebuie luaţi în consideraţie, deoarece au o influenţă importantă asupra maladiei migrenoase. În aceste cazuri sunt utile medicamentele sedative, anxiolitice, tehnicile de relaxare, psihoterapia.

Aici nu sunt enumeraţi toţi factorii care pot influenţa migrena (vezi lista factorilor declanşatori ai migrenei).
Nu uitaţi - nu este vorba despre un regim limitat de viaţă de tip spartan şi de înlăturarea tuturor factorilor prezentaţi, dar pentru ameliorarea igienei vieţii sale cotidiene - se recomandă fiecărui pacient cu migrenă să-şi cunoască propria maladie şi factorii declanşatori ai durerii, care în cazul său concret sunt responsabili de apariţia crizei.

CĂRUI SPECIALIST TREBUIE SĂ VĂ ADRESAŢI DACA AVEŢI MIGRENĂ SAU SUSPECTAŢI CĂ O AVEŢI?

• Medicul de familie este prima persoană la care puteţi să vă adresaţi; el va presupune diagnosticul de migrenă, vă va indica un tratament adecvat sau vă va recomanda să vă adresaţi la neurolog, sau la specialistul din domeniul durerilor de cap.
• Farmacistul vă poate consulta asupra precauţiilor speciale cu privire la medicamentele contra durerii de cap, pe care le administraţi.
• Varianta optimală este consultaţia unui neurolog sau a unui specialist în domeniul cefaleelor (durerilor de cap), care este cel mai competent în stabilirea diagnosticului corect şi poate iniţia un tratament contemporan de stopare a crizelor de migrenă, cât şi de prevenţie a lor.
• Migrena sau orice altă durere de cap frecventă sau cronică cât şi durerea de cap atipică - necesită neapărat o consultaţie a specialiştilor Centrului Naţional de Cefalee şi Tulburări Vegetative în cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie (or. Chişinău, str. Korolenco, 2).

NU UITATI - tratamentul modern şi comportamentul corect pot duce la reducerea considerabilă a frecvenţei şi intensităţii acceselor de migrenă sau chiar la dispariţia lor.

Autor: Stela ODOBESCU
Conferenţiar, doctor habilitat în medicină
Şef Centru Naţional de Cefalee şi Tulburări Vegetative a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie din Republica Moldova
Medic-neurolog, categoria superioară