Fii Sanatos

Dr.Angela Birta: "Unele aspecte privind tratamentul hipertensiunii arteriale la diabetici."

Hipertensiunea este una dintre cele mai frecvente comorbidități la pacienții cu diabet zaharat, iar controlul adecvat al presiunii arteriale reduce semnificativ riscul complicațiilor la nivelul vaselor mari și mici (accident vascular cerebral, boala coronariană, retinopatia, nefropatia diabetică, etc.).

Fiecare ascensionare a tensiunii arteriale diastolice cu 6 mm Hg la o persoană fără diabet, determină creșterea riscului pentru accident vascular cerebral sau boală coronariană cu 35-40%, iar apariția hipertensiunii arteriale la o persoană diabetică amplifică acest risc de 2-3 ori. Hipertensiunea arterială constituie un factor de risc esențial pentru complicațiile macro- și microvasculare ale diabetului.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială (HTA) este cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută. Este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale: cea sistolică peste 140 si cea diastolică peste 90 mmHg. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (maximă) (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (minimă) (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).

In unele împrejurări crește predominant presiunea sistolică (în efort, emoții), iar în alte împrejurari se constată, chiar în repaus, o creștere doar a presiunii sistolice (de exemplu la vârstnici), sau numai a presiunii diastolice, sau a ambelor presiuni.

Hipertensiunea arterială rareori este simptomatică, din care cauză este depistată de obicei în cursul examenelor medicale uzuale sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?

În aproape 90% dintre cazuri, cauza hipertensiunii arteriale este necunoscută, dar este influențată de:

• Factori ereditari
• Exces ponderal – hipertensiunea arteriala este mai frecventa la indivizii obezi, in special dacă obezitatea afecteaza partea superioară a trunchiului. Surplusul de greutate contrubuie la creșterea tensiunii arteriale înca din copilarie și este unul din cei mai importanți factori de risc pentru hipertensiunea arterială.
• Consumul excesiv de sare este unul dintre factorii etiologici cel mai des implicați în etiologia hipertensiunii arteriale.
• Consumul de alcool crește valorile tensiunii arteriale, mai ales berea si vinul.
• Fumatul determină creșteri de scurtă durată ale tensiunii arteriale.
• Sedentarismul
• Factori psihoemoționali – sunt legați de tipul de personalitate și de stres și sunt în corelație cu ceilalți factori, mai ales genetici.
• Genul pacientului – hipertensiunea arterială este mai frecventă la femei.
  
  

Scăderea tensiunii arteriale, ca şi a riscului cardiovascular global, se realizează prin două căi la fel de importante: Fiți cu noi pe facebook:

• modificarea stilului de viaţă
• tratamentul cu medicamente

Care sunt recomandările pentru modificarea stilului de viață al pacienților?

• Oprirea fumatului. După fumatul unei ţigări, tensiunea arterială şi frecvenţa cardiacă cresc – fenomen ce durează mai mult de 15 minute. Fumatul contribuie şi la producerea altor îmbolnăviri (cancer pulmonar etc). Sfatul nostru este, nu de a reduce numărul de ţigări, ci de a renunţa complet şi definitiv la fumat.
• Reducerea aportului de sare. În mod normal avem nevoie de un consum zilnic de sare până la 3,5-5 g de sare pe zi. Dar consumul zilnic, de obicei, constituie peste 20 g de sare. Evitaţi alimentele foarte sărate sau procesate cu conţinut crescut de sare. Nu adăugaţi sare la masă! Reducerea cantităţii de sare nu este greu de realizat.
• Reducerea greutăţii. Greutatea corporală este direct asociată cu hipertensiunea arterială. Subiecţii obezi au adesea şi creşteri ale glicemiei (diabet zaharat) şi dislipidemie. Această categorie de bolnavi face mai frecvent boli cardiovasculare. Reducerea greutăţii scade tensiunea arterială şi are efect favorabil asupra aparatului cardiovascular, asupra diabetului zaharat şi asupra profilului lipidic. Scăderea în greutate contribuie la ameliorarea simptomelor de apnee în somn, fenomen ce predispune la moarte subită.
• Creşterea consumului de fructe şi legume are multe efecte pozitive. Contribuie la menţinerea şi creşterea echilibrului imunitar şi favorizează efectul hipotensiv al medicamentelor.
• Efortul fizic. Pe lângă multe alte efecte negative, sedentarismul favorizează și creşterea tensiunii arteriale. Sunt dovezi ştiinţifice ce arată efectele favorabile ale antrenamentului fizic la bolnavii hipertensivi. Se recomandă efort fizic moderat, efectuat zilnic sau cel puţin la 2 zile (minimum 4 zile pe săptămână), cu o durată medie de efort de 30-40 minute. Cel mai uşor de efectuat (nu presupune condiţii speciale şi nici cheltuieli suplimentare) este mersul pe jos în aer liber, într-un ritm mai alert, pe o distanţă de 2-3 km/zi. Nu se recomandă eforturi fizice grele şi mai ales cele efectuate cu respiraţia blocată cum ar fi ridicarea de greutăţi, antrenament la bară fixă, paralele.
• Consumul de alcool. Între consumul exagerat de alcool şi producerea HTA este o relaţie lineară. Consumul uşor sau moderat de alcool (125 ml vin pe zi) nu este contraindicat pentru aparatul cardiovascular. Consumul exagerat de alcool (peste 500-600 ml vin pe zi, peste 3 doze de bere, peste 200 ml băuturi tari) favorizează net creşterea tensiunii arteriale, precum şi apariţia bolilor cardiovasculare, în special, a accidentului vascular cerebral.

Sănătatea dumneavoastră depinde, în mod esenţial, de felul în care veţi avea grijă de ea!

Angela Bîrta – medic endocrinolog AMT Centru or. Chișinău