Fii Sanatos


Fumatul în adolescență – OMS bate alarma!

20/10/17 (1134 vizualizari)

Fumatul reprezintă una din cele mai frecvente probleme ale adolescenților și tinerilor. OMS raportează niște cifre îngrijorătoare cu privire la această problemă – circa 30 % din tinerii cu vîrsta cuprinsă între 15 și 18 ani sunt fumători.

Fumatul este o boală a copiilor! Tutunul este primul drog cu care iau contact tinerii și cei mai mulți dintre ei îi testează gustul înainte de anii de liceu. 89% dintre oamenii care încearcă pentru prima dată o țigară, o încearcă pînă la vîrsta de 18 ani. 90% dintre noii fumători sunt copii și adolescenți. Acești noi fumători îi înlocuiesc pe cei care s-au lăsat sau au murit prematur din cauza bolilor provocate de fumat. Tinerii sunt încurajați să fumeze prima țigară de către reclamele și promoțiile organizate de companiile producătoare de țigări, de prietenii lor, de prețurile mici, precum și de posibilitatea de a le procura foarte ușor.

Asociația Americană a specialiștilor în pneumologie estimează că în fiecare minut 4800 de adolescenți trag primul fum de țigară din viața lor. Dintre aceștia, circa 2000 vor deveni fumători înrăiți. O treime dintre aceștia vor muri datorită bolilor provocate de fumat.

Nicotina provoacă dependență. Mai mult de 80% dintre tinerii care fumează un pachet sau mai mult pe zi, recunosc nevoia sau dependența lor de țigări. 42% dintre cei care fumează pînă la trei țigări pe zi, vor deveni fumători regulați.

Cei mai mulți dintre adolescenții fumători sunt din start cunoscători ai riscurilor cărora se expun. Cu toții cunoaștem riscul crescut de cancer pulmonar pe care îl au cei care fumează timp îndelungat. O țigară conține aproximativ 4000 de substanțe chimice, fiecare dintre ele potențial otrăvitoare. Cele mai de temut sunt: nicotina, arsenicul, amoniacul, metanul, monoxidul de carbon, formaldehida, butanul.

Chiar și cantități reduse din substanțe otrăvitoare pot să facă rău organismului:

  • fumatul slăbește substanța osoasă de la nivelul dinților, determină mirosul urît al respirației;
  • scade nivelul hormonilor, iar cînd vorbim de reproducere și infertilitate, situația nu este deloc una de neglijat;
  • scade capacitatea de efort, de oxigenare și inima depune eforturi imense pentru activități obișnuite;
  • plămînii își micșorează volumul și își reduc capacitatea funcțională;
  • scade rezistența organismului la infecții, imunitatea avînd serios de suferit;
  • complicațiile bolilor acute la care sunt expuși fumătorii sunt mai de temut.


De ce fumează adolescenții?

Dorința adolescenților de libertate și independență este cea care stă la baza deciziei de a fuma. Ei fac ce vor și cînd vor, nu ce li se spune și cînd li se spune. Dar putem privi fumatul ca o subjugare în fața unui drog, una din cele mai mari dependențe care va pune capăt oricărei libertăți.

Alte motive nu mai puțin importante sunt dorința de afirmare, pătrunderea în anumite cercuri, sentimentul rebelului adolescent, tristețea, sentimentul de părăsire, deziluzia.

Adolescenților le place să se comporte ca și cum sunt persoane speciale sau periculoase. Fumând, se pot conforma acestor sentimente. Deoarece este un lucru atît de nepermis, devine foarte tentant pentru adolescenți. Problema este că atunci cînd trag primul fum, pot deveni dependenți. Ideea că încalcă legea sau regulile stabilite de părinți și regulile școlii, este o adicție în sine.

Un studiu recent a demonstrat ipoteza că fumatul contribuie consistent la dezvoltarea depresiei în rîndurile tinerilor. S-au folosit 2 loturi de adolescenți: primul cuprindea tineri fără simptome ale depresiei, fumători sau nu, iar cel de al doilea era format din tineri depresivi, nefumători. Comparîndu-se pe o perioadă de cîțiva ani comportamentul celor 2 loturi, s-a descoperit că cei care au dezvoltat depresie pe parcurs, au fost fumatori, deci fumatul a fost un factor de predicție puternic; în celălalt grup, persoanele depresive nu au avut o incidență mare a dezvoltării obiceiului de a fuma, de unde rezultă că nu depresia determină fumatul, ci fumatul contribuie la apariția depresiei.

Felul în care se dezvoltă și se formează tinerii, depinde foarte mult, dacă nu într-o manieră esențială, de atmosfera și stilul de viață al familiei. Puterea exemplului !!! rău sau bun, este grăitoare; vom încuraja fumatul în rîndul adolescenților, oferindu-le zilnic acest mod de viață.

Copiilor le place să li se dea atenție; nu contează că este atenție față de faptele lor bune sau rele. Ei tînjesc după atenție, iar prin fumat obțin o mare doză de atenție.

Ceea ce este impresionant la acest drog este puterea de adicție; deși doar 5% din liceenii fumători susțin că vor păstra acest mod de viață și mai tîrziu, cifrele arată că aproximativ 75% dintre ei vor fi fumători și în următorii 6-9 ani.

Încercați să învățați tinerii adolescenți că problemele pe care le au de înfruntat în privința fumatului, sunt invers proporționale cu vîrsta la care fac cunoștință cu el. O persoană care devine fumătoare la vîrsta de 13 ani, va avea dificultăți mari în a renunța, va avea o sănătate mai șubredă și chiar o durată medie de viață mai scurtă decît o alta care începe să fumeze la 21 de ani.

Ce putem face?

Mediul familial, în special calitatea interacțiunilor părinte-copil, a fost considerată drept sursă de protecție sau de risc în abuzul de substanțe din adolescență. O teorie proeminentă explică aceste efecte parentale prin modelul stres-mecanism de coping. Cercetătorii sugerează că prin oferirea unui mediu parental suportiv, este stimulată abilitatea tinerilor de a face față stresorilor și stărilor emoționale negative.

O cercetare realizată de Richmond, Mermelstein și Wakschlag arată că la adolescenți, intensificarea emoțiilor negative prezic creșterea șanselor de a fuma, iar calitatea comunicării paterne și materne este asociată cu o scădere a emoțiilor negative la fumători. Menținînd comunicarea pozitivă dintre părinți și copii, se reduce numărul de evenimente negative și stresul cu care se confruntă un copil și se ameliorează rezultatele emoționale pe termen lung.

Cel mai important lucru pe care îl pot face părinții este să devină un model pozitiv pentru copii. Cei care fumează, pot să renunțe. Minimul pe care îl pot face este să nu fumeze în fața copiilor.

Este indicat un dialog direct cu copilul, în care să li se explice riscul la care se expun.

Umilirea sau pedepsirea copiilor nu reprezintă o soluție. Este de preferat tratarea lor ca niște persoane capabile de a lua decizii responsabile. Părinții pot discuta despre avantajele renunțării la fumat, cum ar fi, de exemplu, economisirea banilor sau obținerea rezultatelor mai bune la activitățile sportive etc. Fiți cu noi pe facebook: