Fii Sanatos

Provocarea verii – bolile diareice acute

În structura bolilor transmisibile, bolile diareice acute (BDA) ocupă locul III după infecțiile respiratorii acute și parazitare. Din grupul bolilor diareice acute (BDA) fac parte dizenteria acută, cunoscută de către populaţie ca „boala mâinilor murdare”, salmoneloză, toxiinfecţiile alimentare, gastroenterocolitele acute, holera, febra tifoidă, infecția rotavirală etc. Sursa de infecţie o constituie produsele alimentare sau băuturile diseminate cu microbi, deseori omul bolnav sau purtătorii de germeni.

Răspândirea bolilor diareice acute se realizează pe 3 căi:

• hidrică (cu apa contaminată)
• alimentară (cu produse alimentare contaminate, cel mai frecvent sunt contaminate produsele lactate, carnea şi produsele din carne, peştele, ouăle, legumele, fructele)
• habituală (prin intermediul mâinilor murdare și a obiectelor de uz casnic contaminate).

Semnele clinice comune ale BDA pot fi grupate în:

• sindromul diareic: scaune diareice frecvente cu diferite aspecte patologice;
• sindromul infecţios: febră până la 40°C, frisoane, cefalee (dureri de cap), mialgii (dureri ale muşchilor) generalizate, slăbiciune generală;
• sindromul dispeptic: greţuri, vărsături cu resturi de alimente consumate sau biloase;
• sindromul dureros abdominal: crampe abdominale, colici, dureri difuze nesistematizate.

Reține! Nu se permite autotratamentul, mai ales la copii. Este necesar de adresat la medicul de familie sau la serviciul de asistență medicală urgentă pentru a fi prescris un tratament adecvat. Nu folosiți antibioticele fără prescripția medicului, deoarece agenții cauzali ai BDA, în multe cazuri posedă rezistență la antibiotice.

Profilaxia bolilor diareice acute

Prin respectarea igienei personale:

• Folosiţi apă potabilă din surse sigure, apă fiartă sau îmbuteliată. Nu se recomandă de consumat apă din bazinele deschise sau din izvoare neamenajate;
• Spălaţi fructele şi legumele sub jet de apă;
• Nu folosiţi apa provenită din inundaţii la spălarea mâinilor, fructelor, legumelor;
• Spălaţi-vă pe mâini cu apă și săpun după ce frecventaţi WC-ul, înainte de luarea mesei;
• Tăierea regulată a unghiilor, evitarea ronţăitului unghiilor, lingerea degetelor, umezirea degetelor pe limbă la trecerea paginilor și numărarea bancnotelor.

Prin procurarea produselor alimentare sigure:

• Procuraţi produse alimentare proaspete numai din locurile de vânzare sigure. Abțineți-vă de la consumul bucatelor comercializate în stradă;
• Evitaţi procurarea produselor uşor perisabile din reţeaua de comerţ alimentar neechipată cu frigider;
• Interzicerea achiziţionării ouălor de păsări înotătoare; tratarea corespunzătoare înainte de consum a celorlalte.

Prin respectarea igienei la bucătărie:

• Spălați-vă pe mâini înainte de începerea preparării produselor alimentare şi între utilizarea diferitelor tipuri de produse alimentare.
• Spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi vesela utilizată la prepararea bucatelor de fiecare dată când le folosiţi.

Prin prelucrarea corectă a produselor alimentare:

• Prelucrarea termică suficientă a produselor excesiv perisabile în procesul de preparare a bucatelor. Spre exemplu: carnea trebuie să fie bine pătrunsă ca atunci când se înțeapă cu furculița să nu se elimine un lichid de culoare roșie.
• La prepararea bucatelor este necesar de a păstra în condiţii de maximă igienă suprafeţele destinate preparării alimentelor. O deosebită atenţie se acordă spălării veselei de bucătărie, tacâmurilor, capacelor, mesei de preparare. Ele se spală cu apă fierbinte şi detergenţi, în special, după ce au fost în contact cu materia primă.

Prin consumul produselor alimentare sigure:

• Evitaţi să consumaţi carne, peşte și fructe de mare, ouă crude sau lapte nepasteurizat şi nu consumaţi carne sau produse lactate preparate, care au stat mai mult de două ore în afara frigiderului.
• Evitaţi consumul produselor alimentare fărâmiţate (salate cu carne, cu ouă şi maioneză, răcituri etc.), contaminarea cărora se produce mai des şi mai intens, cu alterare rapidă.
• Nu reîncălziți alimentele gătite la o temperatură mai joasă de 60°C.
• Nu folosiți alimentele după data expirării acestora.

Prin păstrarea corectă a produselor alimentare:

• Evitaţi contactul între alimentele preparate şi cele nepreparate (crude), spre exemplu: păstrarea separată a cărnii nepreparate de alte produse (bucatele finite și semipreparate).
• Carnea crudă şi peştele se păstrează şi se prepară separat de alte alimente (fructe, legume, produse lactate, bucate gata preparate etc.).
• Păstrarea bucatelor și a produselor excesiv perisabile (ouăle și preparatele din ouă (maioneza, crema etc.), laptele și preparatele din lapte (frișca, smântâna, brânza, cremele etc.), carnea și produsele din carne, peștele etc.) în frigider la temperaturi mai joase de 5°C.
• Nu păstrați alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider.

Prin măsuri de salubrizare:

• Protejați bucătăria și zonele de gătit împotriva insectelor, rozătoarelor, animalelor.
• Este absolut necesară combaterea muştelor şi prevenirea înmulţirii lor prin lucrări de dezinsecţie şi dezinfecţie a containerelor destinate pentru colectarea deşeurilor şi a terenurilor, evacuarea regulată a deşeurilor menajere, păstrarea curăţeniei în jurul locuinţelor, blocurilor locative, întreprinderilor, instituţiilor.

Reține! În cazul apariţiei semnelor clinice ale BDA (greţuri, vome, dureri în abdomen, scaune lichide frecvente) adresaţi-vă urgent pentru consultaţie medicului, care va indica un tratament corespunzător.

Vezi si: Toxinfectiile alimentare 

Zaporojan Aculina, medic igienist,  Laborator sănătatea copiilor şi adolescenţilor