25/10/17 (5345 vizualizari)
Atunci când e vorba de probiotice, ne gândim la beneficiile acestora asupra sănătății intestinului. Dar, nu e chiar așa! Probioticile sunt benefice nu doar pentru intestin, ci pentru întreg organismul. Cum? – aflați mai jos.
Microorgansimele ce populează organismul uman atât din interior cât și din exterior, formează ”microbiocenoza omului” sau ”microbiomul”, format din aproximativ 100 trilioane de celule bacteriene, dintre care cea mai mare concentrație se află în intestin. Marea diversitate a acestor bacterii este esențială pentru multe aspecte ale sănătății, astfel, se face că funcția organismului uman în mare parte depinde de starea intestinului!
Un regim alimentar deficitar, cu aport crescut de zahăr, glucide rafinate, alimente procesate și îndulcitori artificiali, dar și tratamentul cu antibiotice sau steroizi, duc la distrugerea bacteriilor ”bune” și la înmulțirea celor ”rele”, dereglând microbiocenoza intestinală. S-a dovedit că doar un curs de antibioticoterapie poate deregla microbiocenoza pentru o perioadă de până la patru ani.
Pentru a asigura un echilibru optim, din cele 100 de trilioane de bacterii care populează intestinul uman, 85% trebuie să fie bune, și doar 15% - rele. Dereglarea acestui echilibru sub influența factorilor predispozanți, se răsfrânge direct asupra funcției tractului gastro-intestinal, dar și asupra greutății corpului. Un vinovat în plinul sens al cuvântului este zahărul. Anume zahărul și glucidele rafinate reprezintă sursa de energie pentru dezvoltarea bacteriilor rele, ducând la o stare deplorabilă a intestinului. Acest dismicrobism crează condiții în care organismul preia în exces caloriile alimentelor consumate și asigură o creștere stabilă în greutate, indiferent de regimul alimentar. Mai mult, bacteriile interacționează eronat cu hormonii intestinali precum leptina și grelina, reglatori ai poftei de mâncare. Nu se vor lăsa așteptate intoleranța alimentară, oboseala cronică, bolile autoimune, dar și afecțiuni ale pielii.
E demonstrat! Bunăstarea microbiocenozei asigură sănătatea și frumusețea pielii. Știați că pe suprafața pielii noastre există aproximativ 100.000 de bacterii/cm2, reprezentate de 200-300 tipuri diferite de bacterii?! De altfel, cercetătorii au observat că persoanele cu pielea sănătoasă au un nivel mai înalt de bacterii de protecție, precum S.(stafilococ) epidermidis și S.hominis, în timp ce persoanele cu eczemă au un nivel mai înalt de S.aureus. Și aceste date nu au rămas doar la nivel de publicare, cercetătorii au reușit cu succes să implimenteze rezultatele obținute în industria dermatologică, îmbunătățind cremele cu diferite tipuri de bacterii ”prietenoase”, pentru tratamentul afecțunilor cutanate.
Echilibrul optim al bacteriilor este esențial pentru funcționarea sistemului nervos enteric. Acesta influențează producerea substanțelor chimice, ca serotonina, care influențează dispoziția. Cercetătorii din Canada au înlocuit microbiocenoza șoarecilor anxioși cu bacterii intestinale prelevate de la șoareci curajoși, și au observat scăderea anxietății în primul grup.

Probioticele sunt tulpini vii de bacterii și alte microorganisme, inclusiv drojdii. Ele au fost consumate timp de mii de ani și continuă să fie actuale și în prezent, fiind disponibile în produse alimentare, în special lactate, dar și sub formă de remedii farmaceutice (capsule, supozitorii).
Datorită conținutului înalt de probiotice naturale, alimentele fermentate sunt unele din cele mai benefice pentru organismul uman. Fermentarea a constituit baza dietelor din întreaga lume, din cele mai vechi timpuri, de la kimchi – legume fermentate consumate de trei ori pe zi în Coreea, la sauerkraut – varză acră în nordul Europei, miso – boabe de soia fermentate în Japonia, natto – sos de soia și multe altele. La noi, chefirul – o băutură din lapte fermentat, cu cea mai bogată rezervă de bacterii bune.
Iaurtul trebuie să conțină anumite cantități de bacterii sănătoase. Iar cele etichetate ca „iaurt probiotic“, pe lângă alte bacterii de fermentare vor conține și tulpini probiotice.

Sursa ce servește ca hrană pentru bacteriile bune sunt numite prebiotice. Prebiotice sunt fructele sau legumele: banane, anghinarea, sparanghel, fenicul, usturoi, cartofii reci (nu fierbinți!), mere, praz și ceapă. Consumați-le ori de câte ori aveți chef!
Alimentația nu ne poate oferi tulpinile potrivite și nivelul de bacterii de care avem nevoie pentru a menține un microbiom sănătos. În plus, avem nevoie de mai mult de o tulpină de bacterii pentru nevoile individuale de sănătate. E cazul să optăm pentru un supliment de probiotice. O capsulă de probiotice conține minimum zece milioane de bacterii. Cu cât mai mult, cu atât mai bine!
Medicii susțin că probioticele trebuie administrate la micul dejun, acesta fiind timpul cel mai potrivit pentru supraviețuirea bacteriilor în mediul acid al tractului gastro-intestinal.
Antibioticele sunt concepute pentru tratarea infecțiilor bacteriene din organism. Dar ele nu pot face diferența dintre bacteriile bune și cele rele din intestin, astfel încât perturbează echilibrul acestora. Deși cele mai multe microorganisme regenerează în timp, acest lucru poate dura mai multe săptămâni și, uneori, chiar luni. Experții susțin că este important să luăm probiotice din momentul în care începem tratamentul cu antibiotice și să continuăm timp de două săptămâni după acestuia. Fiți cu noi pe facebook: