Fii Sanatos


Infarctul miocardic – actual și fatal, ne avertizează Cozma Constantin, medic cardiolog

25/02/19 (553 vizualizari)

În întreaga lume, infarctul de miocard (IM) este printre cele mai comune cauze ale decesului. Acesta este o urgență medicală determinată de blocarea uneia sau mai multor artere coronariene (vase ce alimentează mușchiul inimii cu sânge și oxigen). Cel mai frecvent, vasele sunt blocate de un cheag de sânge. Despre ce se întâmplă în timpul unui infarct de miocard și cât de repede trebuie să ne adresăm la medic, ne spune Dr. Cozma Constantin, medic cardiolog intervenționalist, Spitalul Internațional Medpark.

Dle doctor, ce se întâmplă cu inima în timpul unui infarct? Din ce cauză se blochează vasele inimii?

Pe parcursul vieții, la nivelul vaselor inimii se depun grăsimi, care formează, așa-numitele plăci aterosclerotice. Formarea lor este favorizată de fumat, alimentația bogată în grăsimi, excesul ponderal, excesul de alcool, sedentarism, dar și de unele afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea arterială. Aceste plăci duc la îngustarea vasului, dereglând circulația inimii. Atunci când se îngustează mai mult de 70% din diametrul vasului, pacienții încep să prezinte dureri în piept la efort.

Infarctul de miocard are loc atunci când se produce blocajul complet al unei artere de către o placă aterosclerotică ruptă din interiorul vasului inimii. Placa şi cheagul de sânge (trombul) format în jurul ei, vor întrerupe fluxul sanguin către celulele miocardice, iar inima va rămâne fără hrană și fără oxigen. Astfel, în următoarele 20 min celulele inimii încep să moară și continuă, până moare tot mușchiul din aceasta regiune, sau până se redeschide vasul. Celulele moarte pierd capacitatea de contractilitate, ceea ce duce la scăderea/pierderea capacității inimii de a pompa sângele.

Cât de sever este acest proces?

În această perioadă riscul de aritmii, pierderi de cunoștință și chiar deces este foarte mare, aproximativ 30-50% din persoane cu infarct. Severitatea infarctului depinde de calibrul vasului blocat și de aria de miocard afectată. Astfel unii pacienți pot suporta un infarct fără a prezenta careva simptome (în special, vârstnicii, diabeticii), iar alții cu simptome grave până la deces.

Dar, care persoane sunt mai predispuse pentru a face infarct de miocard? Care sunt factorii de risc, cauze?

Boala coronariană aterosclerotică este cauza principală a infarctului miocardic în aproape toate cazurile. De aceea, cu cât mai mulţi factori de risc pentru boală coronariană sunt prezenţi, cu atât mai mare va fi riscul de infarct miocardic.

Factorii de risc se împart în 2 grupuri:

  • Nemodificabili: vârsta (după 50 ani riscul crește considerabil), deși tot mai des se înregistrează și la pacienții mai tineri; sexul (bărbații sunt mai predispuși decât femeile); predispunerea genetică (dacă unul din părinți a suferit infarct la vârstă tânără – până la 55 ani).
  • Modificabili: fumatul, sedentarismul, hiperlipidemia (colesterolul crescut), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sresul, drogurile, etc.

Când trebuie să batem alarma, care sunt simptomele care ne permit să recunoaștem un IM?

Simptomele infarctului sunt dureri retrosternale intense, brusc instalate, cu durata mai mare de 15-20 minute, cu iradiere în brațul stâng sau în mandibulă, asociate cu dispnee (lipsa de aer), slăbiciune exprimată, transpirații reci, pierderi de cunoștință și chiar deces. Unii pacienți pot prezenta simptome atipice: dureri puternice de stomac, dispnee pronunțată sau sincopa – particularități ce pot întârzia stabilirea diagnosticului corect și acordarea ajutorului necesar.

Dacă aceste simptome durează mai mult de 10-15 minute, apelați serviciul 112.

Cu mult timp înainte de a se suferi infarctul, pacientul poate resimte un simptom – dureri în piept ce se intensifică la efort și cedează la repaus sau la administrare de nitroglicerină – numită „durere anginoasă” sau “stenocardie” sau „грудная жаба”. Adresarea la medicul cardiolog în aceasta perioadă ar putea preveni apariția infarctului.

Cei care se află în apropierea unei persoane care suferă un atac de cord, poate cumva interveni, acorda primul ajutor?

Cauza principală a infarctului miocardic acut este blocarea unui vas ce duce sângele la inimă, de aceea toate măsurile trebuie îndreptate spre a deschide acest vas: cu cât mai repede, cu atât mai bine (“time is muscle”).

Etapele de prim ajutor:

  • Dacă un pacient, care este cunoscut cu boală de inimă, prezintă dureri mai mult de 15-20 min și posedă nitroglicerină, atunci se administrează 1 pastilă sub limbă și dacă nu cedează durerea – se solicită 112. Dacă până la moment persoana nu s-a știut bolnavă cu inima – se solicită imediat ambulanța. Se interzice persoanei care prezintă dureri de inimă să urce la volan. Până la venirea ambulanței – oferiți persoanei cu suspecție de infarct o pastilă de aspirină de 300-500 mg (ea are efect de dizolvare a trombului).
  • Dacă pacientul pierde cunoștința brusc în fața cuiva, se anunță serviciul 112 și se încep măsurile de resuscitare. Fiecare minut de întârziere a începerii acestor măsuri scade riscul de supraviețuire a pacientului. Se recomandă ca în locurile aglomerate (ex. aeroport, gări, locuri pentru concerte) să existe un aparat de defibrilare automată, utilizarea căruia în astfel de cazuri poate salva multe vieți.

Este obligatorie spitalizarea unei persoane care a suferit IM?

Infarctul miocardic este o urgență medicală cu grad înalt de mortalitate și invaliditate, de aceea toate cazurile de infarct, trebuie spitalizate obligator, majoritatea – în secția de reanimare. Aici va fi acordat ajutorul medical specializat.

În fiecare an aproximativ 40% din IM sunt fatale, iar dintre acestea mai mult de jumătate decese se produc în camera de gardă sau până a ajunge la spital.

Cum este tratat la ziua de azi IM în staționar?

Standardul de aur în tratamentul infarctului miocardic acut este înlăturarea obstacolului din artera coronariană ce cauzează moartea miocardului. Aceasta se realizează prin intervenție cardiologică miniminvazivă – angioplastie coronariană cu implantarea de stent la locul critic.

Se face o astfel de intervenție în Moldova?

Da, din 2013 în Republica Moldova funcționează Programul Național de reducere a mortalității prin Infarct miocardic acut. Astfel, la moment în Chișinău funcționează 3 Centre Medicale abilitate de a efectua tratamentul specializat al pacienților cu infarct miocardic acut în primele 24 ore, din orice regiune a republicii Moldova, asigurând disponibilitate 24/24 ore și 7/7 zile. Personal, împreună cu echipa noastră de cardiologi, facem parte din acest program încă de la debutul acestuia și pot spune cu certitudine că au fost salvate foarte multe vieți.

In spitalele în care nu este disponibilă această metodă, pacientul trebuie redirecționat și transportat timp de 2 ore spre un astfel de centru.

Ce se întâmplă după internarea pacientului?

Fiind internat într-un serviciu de cardiologie, pacientul va beneficia de tratament medicamentos si cel mai important, de efectuarea unei coronarografii, în timpul căreia se poate realiza tratamentul intervențional. Scopul coronarografiei este de a identifica artera blocată și de a o dezobstrua, cu reluarea circulației prin arteră (reperfuzie coronară). Aceasta consta în introducerea, sub anestezie locala, a unui cateter, ghidat radiologic, pe o arteră de la nivelul mâinii sau piciorului, până la nivelul arterei obstruate a inimii. La acest nivel, trombul poate fi aspirat, iar la locul îngustării (stenozei) vasului, se implantează un dispozitiv numit stent, sub forma unui tub mic din plasă, care va împiedica reapariția stenozei.

Cu cât reperfuzia coronară se realizează mai repede, cu atât aria de infarct va fi mai mică, iar recuperarea mai rapidă. Optimal este ca intervenția să fie efectuată în primele 12 ore de la debutul infarctului.

Pacientul va rămâne sub supraveghere cardiologică 48-72 ore sau mai mult, în dependență de gravitatea IM.

După o astfel de intervenție, pacientul poate continua activitatea de zi cu zi?

Da, desigur! Doar că, este important de precizat că, fiecare pacient va trebui să respecte un tratament medicamentos. Întreruperea acestuia, în special în primele 12 luni de la implantarea stentului, va crește riscul de formare a unui tromb în stent, cu reapariția infarctului, de cele mai multe ori fatal.
Persoana care a suportat un infarct, va rămâne toată viața pe tratament medicamentos, care va fi adaptat după fiecare consult cardiologic.

Este cunoscut faptul că IM este grav și prin faptul că poate recidiva. Cum trebuie să se comporte la domiciliu o persoană care a suportat IM pentru a evita o recidivă?

Este important ca pacientul sa facă efort pentru a modifica stilul de viață, cu înlăturarea factorilor de risc cardiovascular: oprirea fumatului, adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe și legume, fără alimente procesate, evitarea alimentelor de tip fast-food, practicarea unui sport de tip cardio în vederea combaterii sedentarismului, diagnosticarea precoce și tratamentul corect al diabetului și altor boli metabolice.

Un sfat?!

Aveți grija de inima voastră și a persoanelor apropiate! Vizitați cu regularitate medicul cardiolog și luptați cu factorii de risc! Fiți cu noi pe facebook:

Vă mulțumim!

Aici poți adresa o întrebare Dlui doctor Constantin Cozma, cardiolog intervenționalist